Eugeniu Coșeriu

„Reveneam la limba română ca la un liman” (Eugeniu Coșeriu)

Un portret nou

De Ziua mondială a cărților vechi (27 iulie) și, am spune noi, rare și prețioase, se naște la Mihăileni, astăzi în Republica Moldova, în 1921, cel care avea să devină, după mărturisirea personală, „un cetățean al lumii”. O reprezentare inedită al lingvistului „pentru secolul XXI” propune Iulia Iacob, donându-l Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. În galeria deschizătorilor de drumuri, Eugeniu Coșeriu este fondator al lingvisticii ca știință a culturii. El completează teoria vorbirii a lui Ferdinand de Saussure, referindu-se și la Humboldt, Hegel și Aristotel. A fondat prima Școală lingvistică din America de Sud, la Montevideo, și apoi Școala lingvistică de la Tübingen, fiind profesor al acestei universități din 1963 până la sfârșitul veții (2002). La Cluj își desfășoară activitatea Centrul de studii integraliste „Eugeniu Coșeriu” (primul centru lingvistic din lume cu această titulatură, după afirmațiile profesorului Coșeriu). În 1992, Eugeniu Coșeriu este distins cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Iulia Iacob, Eugeniu Coșeriu

Universitatea din Tübingen a dăruit cu generozitate Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” aproximativ 70% din biblioteca personală a profesorului Eugeniu Coşeriu, adică mai multe mii de volume și documente. Prețioase și rare (nu neapărat prin vechimea lor, dacă e să ținem seama de ziua de grație 27 iulie, cât prin valoarea dedicațiilor – peste 600, dezvăluind ele însele o adevărată „lume” a conexiunilor personale și profesionale – și a autorilor), cărțile sunt găzduite în spațiul care a devenit Sala de lingvistică „Eugeniu Coșeriu”).

Sala de lingvistică „Eugeniu Coșeriu”,

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”