Nr.5
| RUBRICILE REVISTEI |
|
|
|
|
|
| Carte-culturã-civilizatie |
|
|
|
|
Sistemul de biblioteca japonez
Florina Ilis
bibliotecar - serv. Documentare
Foto1
Foto2
Foto3
Foto4
Foto5
Foto6
Foto7
I. Introducere
Un sistem educational nu este neaparat eficient prin structura sa complexa si printr-o organizare legislativa care sa acorde fiecarei institutii componente un statut propriu si transparent de functionare. Eficienta unei bune coordonari in cadrul unui astfel de sistem, si prin analogie si a unuia de biblioteca national, consta mai ales in combinarea armonioasa a doi factori determinanti in viabilitatea acestuia. Un prim factor, pe care l-am numit macro-structural, se constituie printr-un cadru legislativ flexibil care sa ordoneze prin responsabilitati concrete apartenenta ierahica si de principiu a fiecarei ramuri si subdiviziuni din sistem. Cel de-al doilea factor, cel micro-structural, coordoneaza functionarea precisa a unei anumite parti a sistemului, separata printr-o autonomie necesara, dar ale carei legaturi cu intregul o conecteaza si o determina sa participe la consolidarea functionarii de ansamblu. Prin coordonarea celor doi factori, cel macro-structural de ansamblu, si cel micro-structural de parte componenta, se poate mentine o eficienta mobila si adaptabila la noile cerinte de dezvoltare a societatii. In cele ce urmeaza voi demonstra, in mod concret, cum se valideaza aceasta ipoteza in sistemul de biblioteca japonez.
Cind in August 1945, Japonia accepta Declaratia de la Postdam de capitulare neconditionata, se angaja, fara a banui la vremea aceea in toata complexitatea sa urmarile acestui act istoric, pe calea unor reforme care aveau sa-si puna amprenta pe toate institutiile statului dar si asupra intregii societati japoneze. In martie 1946 U.S. Educational Mission, vizitind Japonia, a facut o serie de recomandari in ceea ce priveste intregul sistem educational. In aceste recomandari, cum era si firesc, se aflau si strategii de functionare a bibliotecilor japoneze. In 1950, bazindu-se si pe noua Constitutie, s-a votat Legea Bibliotecilor care prevedea printre altele, clarificarea functiilor bibliotecilor si specificarea continutului serviciului acestora, stabilirea in functie de specific, biblioteci academice, publice, scolare sau speciale cu subdiviziunile lor, a apartenentei legislative si financiare a acestora, consolidarea unei cooperari mutuale intre biblioteci si fireste elaborarea statutului profesional al bibliotecarilor.
Se stie ca in Japonia toate institutiile statului functioneaza intr-un sistem centralizat, un fel de centralism "luminat", lumea japoneza a stat de-a lungul timpului sub semnul unei ierarhii respectuoase si obediente. Riguroasa ierarhizare a oricarui sistem institutional japonez sta la baza consolidarii miracolului sau economic, fiecare parte componenta a sistemului functioneaza in acelasi timp independent, ca un organism viu, de sine statator, dar si in simbioza cu ansamblul prin locul sau determinat in complexa functionare a acestuia. In felul acesta se poate urmari si sistemul de biblioteca japonez.
II. Sistemul national de biblioteca
Cea mai importanta biblioteca in Japonia, si totodata forumul tutelar in elaborarea cataloagelor si a bibliografiilor nationale, este Biblioteca Nationala a Dietei, cu sediul in Tokyo. Subordonata direct Dietei japoneze, atit din punct de vedere legislativ cit si finaciar, Biblioteca Dietei supervizeaza intreaga activitate a bibliotecilor metropolitane si publice japoneze, fiind deasemenea si forumul coordonator al Agentiei Nationale de prelucrare informatizata a datelor din toate bibliotecile japoneze, NACSIS, catalogul national accesibil on-line. Avind o structura centralizata, in tot ceea ce inseamna circuitul cartii precum si ca resurse financiare, din punct de vedere administrativ, insa, bibliotecile publice japoneze coopereaza in mod eficient cu autoritatile guvernamentale locale. Aceasta dubla coordonare nu creaza cum s-ar putea crede nici un fel de dereglare in functionarea bibliotecilor publice, in Legea Bibliotecilor, fiind stabilite cu precizie responsabilitatile directe ale celor implicati in acest proces. La Biblioteca Metropolitana din Tokyo, de exemplu, exista o linie bugetara directa spre Dieta Japoniei dar in acelasi timp, autoritatile locale finanteaza servicii speciale, pe care le furnizeaza biblioteca, cum ar fi serviciul pentru cei cu deficiente fizice, care necesita o atentie speciala.
In ceea ce priveste sistemul de invatamint superior japonez se stie ca acesta este de doua tipuri, invatamint de stat si invatamint privat. Cele mai mari si mai cunoscute universitati fac parte insa din invatamintul national de stat : Universitatea din Kyoto, Universitatea Tokyo sau Universitatea Osaka, care au fost inainte de razboi universitati imperiale. De asemenea, in functie de durata de studiu, exista universitati (Daigaku), de patru ani, si Junior Colleges (Tanki Daigaku), cu o durata mai scurta de studiu. O dezvoltare destul de puternica o au in Japonia asa numitele scoli profesionale private sau publice (Semmon Gakko), deosebit de utile in dobindirea unor deprinderi adaptate la cerintele culturii japoneze, (croitorie de kimono, aranjamente florale, ambientale, etc.)
Fireste, fiecare universitate sau colegiu universitar dispune in functie de specificul sau de o biblioteca adaptata cerintelor procesului de invatamint. Universitatea Imperiala din Kyoto, de exemplu, cea mai cunoscuta in Japonia pentru studiile de arta si studiile umanistice, consista in zece facultati, 13 institutii de cercetare si un Junior College. Universitatea are 60 de biblioteci cu un total de 5,135,480 de volume si o Biblioteca Centrala inaugarata in 1984. (Datele le-am preluat din Librarianship in Japan, precum si din ghidurile bibliotecii vizitata in februarie anul curent) .
Toate cataloagele bibliotecilor academice si universitare sunt reflectate in NACSIS, catalogul national de carte si seriale. Deasemenea prin imprumutul interbibliotecar se poate comanda, indiferent de biblioteca de unde vine comanda, orice publicatie de pe teritoriul Japoniei prezenta in acest catalog. Acest serviciu este gratuit.
Dotarile tehnice corespund fireste ultimelor standarde de dezvoltare tehnologica, atit din punct de vedere al echipamentelor tehnice (la Biblioteca Universitara din Osaka cartile sunt transportate in sali de lectura de ROBOTI inteligenti !) si pina la softurile de biblioteca care, nu-i asa, nu are de ce sa ne mire, sunt unice pe intreg cuprinsul Japoniei !
III. Concluzii
Avind, dupa cum s-a putut vedea, o structura de tip centralizat, functionind intr-un sistem de biblioteca coordonat la nivel de institutii centrale, bibliotecile japoneze, indiferent de profilul lor au totusi posibilitatea, atit administrativa cit si finaciara, sa dezvolte planuri autonome de functionare in vederea conservarii si consolidarii unui specific propriu sau local, precum si a dezvoltarii unor servicii noi, atractive, pentru beneficiari.
