Nr.5

RUBRICILE REVISTEI
               Editorial               
  Rubrica managerului  
       Cititorii ne scriu        
Carte-culturã-civilizatie
 Informare profesionalã 
               Diverse               








Informare : Seminar ABIR, Bucuresti, 10-11 oct. 2002


In perioada 10-11 octombrie 2002 a avut loc la BCU Bucuresti, Seminarul interactiv al Sectiunii de Catalogare-Indexare si al Sectiunii de Perfectionare Profesionala al ABIR.
Seminarul s-a organizat la propunerea temei transmise, de la BCU Cluj, Conferintei ABIR, desfasurata la Iasi īn septembrie 2002, si anume : Armonizarea si coordonarea practicilor de catalogare a periodicelor īn diferite sisteme de biblioteca, acestei teme asociindu-i-se temele Indexare si instrumente de indexare īn bibliotecile romānesti si respectiv Planul de activitate al Sectiunii de Perfectionare Profesionala.
La seminar a participat personal de specialitate din diferite biblioteci: : Biblioteca A.N.E.F.S. Bucuresti, Biblioteca Academiei de Inalte Studii Militare Bucuresti, B.C.U. "M. Eminescu" Iasi, B.C.U. "Lucian Blaga" Cluj, B.C.U. "M. Eminescu" Iasi, B.C.U."Eugen Todoran" Timisoara, B.U. Sibiu, B.U.M.F. Iasi, Biblioteca Universitatii Politehnice Timisoara, B. J. "Petre Dulfu" Baia Mare, Biblioteca Nationala a Romāniei, Biblioteca Academiei Romāne, B. U. "Stefan cel Mare" Suceava, B.U. Craiova, B. U. Petrosani, Biblioteca Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu" Bucuresti, B.U.Galati, B. U. Sibiu, Biblioteca U.N.A.T.C. Bucuresti, B.C.U. Bucuresti.
Seminarul a fost condus de Victoria Frāncu, B.C.U. Bucuresti, presedinte al Sectiunii de Catalogare-Indexare - ABIR si face parte din actiunile Planului de activitati al acestei sectiuni pe anul 2002-2003.

Lucrarile prezentate si pe baza carora s-au derulat dezbateri sunt urmatoarele: Monica Lazar a expus programul de „Formarea utilizatorilor” la B.C.U. Cluj, alcatuirea, continutul, modul de derulare si impactul programului asupra diferitelor categorii de utilizatori. Experienta BCU Cluj este unica īn Romānia si a fost foarte apreciata.
Discutiile privind necesitatea utilizarii unitare a Clasificarii Zecimale Universale īn bibliotecile romānesti din perspectiva perfectionarii profesionale au ridicat problema explicitarii termenului unitar, īn sensul folosirii acelorasi reguli de alcatuire a indicilor CZU si nu ca indici atribuiti.
Un studiu comparativ al modului īn care se clasifica documentele īn diverse biblioteci din tara noastra ar evidentia diversitatea clasificarii generata din interpretarea variata a regulilor de alcatuire a indicilor CZU.
S-a propus traducerea " The Universal Decimal Classification : A Guide for Its Use", lucrarea Prof. Ia C. McIlwaine, editor sef al Master Reference File, varianta citibila pe calculator a CZU. Argumentul prim este lipsa unui manual romānesc pe tema. tehnicilor folosite īn clasificare, a modului īn care CZU permite regasirea informatiei precum si a posibilitatilor de utilizare online a CZU. Regulile de utilizare a CZU transmise din generatie īn generatie de bibliotecari cu experienta, sau insuficient aprofundate la cursuri īn facultatile cu profil bibliologic, au nevoie de actualizare.
In concluzie, pentru capitolul „periodice”, V. Sancraian propune construirea unui proiect de colaborare realist si corect, dupa toate regulile definirii lui (obiectiv, misiune, scop, nevoi, avantaje / dezavantaje / consecinte, etape, termene, parteneri, responsabilizari si activitati propriu-zise). Actiunea poate demara cu analiza starii de fapt īn biblioteci : biblioteci, sisteme informatice de biblioteca, lista cu personalul de specialitate, coordonatele lor si modul de comunicare.
Speram ca ideile formulate īn cadrul seminarului sa aiba continuitate īn actiuni concrete.

a comsemnat Viorica Sâncrãian
sef birou Periodice



Optiuni variate īn descrierea periodicelor, īn diferite Baze de Date : cāmpul 620 si 958

(rezumatul lucrarii prezentate la Seminarul ABIR : Armonizarea si coordonarea practicilor de catalogare a periodicelor īn diferite sisteme de biblioteca, Bucuresti, 10-11 oct. 2002)

Viorica Sâncrãian
sef birou Periodice


Nivelul de competente si abilitati ale profesionistilor din biblioteci, precum si echiparea bibliotecilor romānesti (īn special a bibliotecilor mari) cu tehnologie noua, capacitatea bibliotecilor de adaptare la modernitate, pot servi drept motor al colaborarilor efective care sa se concretizeze īn produse bibliografice performante.

Modelul economic de partaj al competentelor are teren de aplicare foarte bun īn mediul nostru profesional care trebuie sa aiba vointa ferma de a conjuga experiente pentru a īmbunatati calitatea activitatilor ; diversificarea initiativelor este marturie a vointei de adaptare si de conlucrare.

Unicitatea normelor si formatelor dupa care se face (sau trebuie sa se faca) descrierea uniforma a publicatiilor periodice este extrem de importanta iar urmarirea si armonizarea acestei activitati nu mai poate īntīrzia.

Generalizarea folosirii ISBD(S) si a Unimarcului, alaturi de alte evolutii, sunt practici care permit eliminarea descrierilor multiple. In perspectiva unui demers calitativ, este important sa dam atentie majora coerentei si fiabilitatii acestei activitati. Pentru a putea evita descrierile diferite, trebuie sa avem posibilitatea de a compara, iar pentru a compara, trebuie sa ne armonizam, pe de o parte modul de descriere, pe de alta parte modul de identificare a ceea ce am descris.

Comunicarea si conlucrarea vor corobora competentele si vor induce toate foloasele care rezulta dintr-o astfel de abordare : schimb de experienta si evolutii profesionale, cīstig de timp si energii, produse bibliografice conforme exigentelor si comportamentelor unui nou public. Modificarea asteptarilor utilizatorilor este la ordinea zilei iar neadaptarea la noile contexte sunt, īn esenta, insuficiente īn materie de organizare.

Acumularile de necooperare se vor traduce, cu o gravitate din ce īn ce mai pronuntata, prin perceptie statica sau mai simplu spus, īncremenire si neevolutie, apoi necunoastere, cunoastere sumara, cunoastere eronata.

Cunoasterea propriului public dar si al tipului de utilizatori, cu cerintele lor si gradul lor de formare ca utilizatori, determina adesea uzante speciale si adaptarea sau interpretarea anumitor elemente de descriere, cu scopul de a raspunde la cerintele de informare si documentare, fara ca ele sa fie abateri de la folosirea corecta a regulilor unice.

Discutia pe care o propun spre exemplificare a particularizarii uzantelor este folosirea īn descriere a cāmpurilor 620 si 958 din zonele Unimarc.

Cāmpul 620 este definit īn Unimarc astfel: acces la pozitia īnregistrarii locului publicatiei, aparitiei, etc. Cīmpul poate sa includa numele tarii, statului, provinciei, judetului/orasului. Este optional si repetabil.

Subcīmpuri:
a - tara
b - statul sau provincia
c - judetul
d - orasul

Subcīmpurile sunt nerepetabile.
Continutul cīmpului poate fi īn ordine ierarhica sau neierarhica.

Analiza si decizia de a particulariza folosirea cāmpului 620 s-a dovedit a fi foarte eficienta creīnd astfel o posibilitate si o suplete foarte importanta de regasire si grupare a publicatiilor periodice din baza de date a bibliotecii, similar unui catalog geografic traditional, combinīnd īntr-o singura cautare doua criterii - tipul documentului si locul de editare (diferenta fata de cīmpul 210 care nu separa tipul de document si creaza o redundanta incomoda la cautare). Acest lucru este cu dublu beneficiu : pentru bibliotecari crearea mai rapida si corecta a unor bibliografii pe criteriul locului de editare/tiparire a periodicelor (tara, regiune, localitate), pentru utilizatori identificarea mai rapida a periodicelor dupa locul de editare/tiparire, element de cautare foarte des folosit.

Folosim denumirea geografica īn limba romāna, fara sigle si prescurtari.

Iata un exemplu edificator, din practica BCU Cluj, pentru eficienta folosirii acestui cīmp: am cuprins īn baza de date toate descrierile periodicelor din Transilvania, existente īn fondul bibliotecii noastre, folosind descriptorii geografici īn 620 (a Romania, b Transilvania, c Cluj ...) si avem astfel un tip de documentare bibliografica foarte des solicitat si apreciat de utilizatori.

Cāmpul 958  este cīmpul de proprietate si consistenta colectiei (date locale si cantitative), este cīmp repetabil.

Subcīmpuri :
a - codul bibliotecii
b - cota
c - consistenta colectiei (existentul īn biblioteca)
l - lacune (volume)
m - lacune (fascicule)

Subcīmpurile nu sunt repetabile.
Am analizat si adoptat folosirea acestui cīmp, dupa modelul folosirii sale īn bibliotecile italiene care functioneaza pe Aleph si dintr-o ratiune extrem de practica, si anume : fondurile de periodice din BCU Cluj sunt de o īntindere foarte mare si periodicele curente fiind deja cuprinse īn baza de date, s-a trecut la retroconversie. Aici cantitatea din colectie nu se mai cuprinde īn Items ci, global, cāmpul 958 permite descrierea datelor locale (biblioteca, filiala, cota) si a existentului la fiecare cota. La afisarea descrierii, notita bibliografica prezinta imediat, alaturi de corpul descrierii, si aceste date de identificare locala si cantitativa.
Cīmpul se vede si la cautarea īn www Opac.








Vacanta in Munster

Molnar Erika
bibliotecar -  Biblioteca de Studii Germane



La prima vedere Biblioteca Universitara din Munster are prea putine diferente in comparatie cu cea din Cluj. O cladire centrala asezata undeva in campus cu un program cu publicul destul de generos, cu bibliotecari bine pregatiti si cu un public doritor sa afle cat mai multe informatii.

Difera insa modul de abordare a problemelor si solutionarea acestora. Acest lucru insa este un specific occidental, care presupune nu numai o alta stuctura si mod de gandire, ci si un fond financiar care depaseste cu mult ceea ce ne sta noua la dispozitie. Putem, insa, sa cream cadrul necesar informarii cititorilor, care necesita un minim efort de regandire a acestor servicii.

La ce ma gandesc, spunand acest lucru? Ma gandesc la informare prin pagina de internet a bibliotecii, care poate contine si informatii de ultima ora: servicii noi, schimbari de orar; ma gandesc la pliante care contin nu numai regulamentul bibliotecii ci si informatii de genul: cum utilizez catalogul online, cum utilizez serviciul de imprumut interbibliotecar - serviciu, care spre mirarea mea e unul dintre cele mai utilizate - presupune insa o baza de date cat de cat centralizata pe nivel cel putin regional, cum utilizez baza de date electronica, care sunt caile pe care trebuie sa le parcurg ca sa ajung la cartea dorita, care sunt serviciile de educare a cititorilor, pliante cuprinse intr-o mapa si oferita tuturor cititorilor.

Serviciile oferite acolo sunt mult mai ridicate la numar, decat ceea ce ofera bibliotecile din Romania, dar aceste servicii sunt creeate si oferite in colaborare cu alte biblioteci si centre de informare, si de cele mai multe ori finantate din sponsorizari sau resurse extrabugetare. Ma refer aici in primul rand la servicii de genul “document delivery”; publicare si arhivare a documentelor, de exemplu teze de doctorat, diferite lucrari stiintifice a profesorilor; de educare a cititorilor - servicii accesibile in principiu prin intermediul paginii de internet a bibliotecii.

Ca incheiere pot doar sa raman cu speranta, ca in viitor o sa ajunga mult mai multi bibliotecari, si mai ales bibliotecari tineri in astfel de biblioteci, pentru ca ei au puterea de a aduce schimbari, care poate nu sunt de natura vitala, dar in mod sigur de interes pentru bibliotecile noastre si serviciile oferite de noi.







Biblioteca de banci de date (BBD)

Cosmin Roman
bibliotecar Biblioteca Britanica

In luna aprilie a acestui an, a fost lansata online si prezentata in cadrul seminarului Biblioteca: prezent si viitor pagina Biblioteca de banci de date (BBD), proiect despre care am mai scris in cadrul acestei reviste electronice.
Biblioteca noastra electronica s-a conturat ca o colectie de link-uri catre numeroase resurse gratuite din Internet, acoperind o mare varietate de subiecte. Aceasta resursa incearca sa ofere o bogata sursa de informatie stiintifica, si sa concureze bookmark-urile si listele de favorites ale utilizatorilor nostrii. In acelasi timp prin acest serviciu incercam sa atragem vizitatori pe pagina de Web a bibliotecii noastre, facand astfel vizibile celelalte servicii.
Pagina este realizata printr-o migaloasa munca de scriere a codului HTML in editorul NotePad, cel mai rudimentar mod de creere a unei pagini Web. In acest sens, planul de dezvoltare include lansarea unei viitoare versiuni intr-un limbaj de programare dinamic, cum ar fi PHP, aceasta oferind mult mai multe posibilitati de dezvoltare.
Am pastrat unitatea de design cu pagina bibliotecii, din care se poate si accesa de la sectiunea de noutati. Structura paginii contine trei frame-uri, solutie aleasa pentru usurinta de navigare pe care o ofera. Astfel, frame-ul de sus contine titlul si accesul spre serviciile bibliografice ale BCU, cel din stanga contine meniul de cautare, iar in centru se deschid listele de link-uri.
Resursele sunt ordonate alfabetic si apoi pe domenii. Exista si o lista completa daca se doreste parcurgerea tuturor resurselor oferite. Cartile electonice sunt adunate intr-o pagina separata. Toate resursele pot fi regasite in lista completa, la litera cu care incepe numele respectivei resurse si apoi la domeniul sau domeniile acoperite. In cadrul fiecarei sectiuni ordonarea este alfabetica. Cautarea se face prin browse, deocamdata neavand posibilitati de search.
BBD cuprinde 267 de resurse electronice din domenii de la agricultura la tehnologie. Alegerea acestor resurse s-a facut tinand cont de interesele stiintifice ale utilizatorilor nostrii. Au fost incluse baze de date, enciclopedii, dictionare, atlase, carti electronice, articole din periodice. Toate aceste resurse sunt in acces liber sau cel putin partial liber.
Beneficiile pe care le ofera BBD sunt urmatoarele : o singura interfata de folosit si invatat, regasirea rapida a informatiei, regasirea unor resurse din “Web-ul invizibil“ care nu pot fi gasite cu ajutorul motoarelor de cautare, reducerea timpului de cautare in Internet.
Dezvoltarea in continuare a acestei pagini include adaugarea unui motor de cautare, care sa poata oferi rezultate prin scormonirea in toate aceste resurse. O alta componenta va fi o pagina de noutati care sa cuprinda ultimele resurse introduse. Pentru a o face accesibila si celor care nu vorbesc limba romana ar fi necesara o varianta in limba engleza. Un element extrem de important este cel legat de promovare, fara de care vizibilitatea in imensitatea Web-ului este minima. Nu in ultimul rand este necesara completarea cu noi resurse si intretinerea. Aici aportul utilizatorilor nostrii este necesar prin sugerarea unor noi resurse care merita sa fie cunoscute, dar si sesizarea unor link-uri nefunctionale.