Eva Szegedi*
bibliotecar - Relații cu publicul
Specialiștii din domeniul medical consideră că vaccinul pentru coronavirus va apărea cel mai curând în vara anului 2021. Până atunci, societatea va trebui să învețe să trăiască alături de acest virus și de consecințele acestuia. Este firească întrebarea: La ce fel de modificări ne putem aștepta în perioada de după pandemia de coronavirus?
Asociația Bibliotecilor Americane (ALA) a realizat o analiză privind posibilele efecte, consecințe ale pandemiei de coronavirus.1 Au schițat o așa numită strategie coronavirus în privința condițiilor redeschiderii serviciilor. De asemenea, studiază impactul social posibil al pandemiei din punct de vedere tehnologic, educațional, al pieței forței de muncă, social, artistic, al mobilității. Federația Internațională a Asociațiilor Bibliotecilor (IFLA) a publicat de asemenea un studiu privind impactul pandemiei pe termen scurt, mediu și lung.2
În privința sarcinilor de sprijin al procesului educațional din punctul de vedere al bibliotecilor, provocarea constă în respectarea regulilor de distanțare socială, respectiv, după redeschidere, solicitările pentru servicii fizice. Astfel, bibliotecile care până în prezent au asigurat exclusiv servicii online vor trebui să-și dezvolte o formă de servicii hibridă, pe lângă accesul extern / de acasă trebuie să asigure cadrul tradițional.3 În privința home office-ului, instituțiile trebuie să reflecteze asupra aspectului ocupării angajaților în sistem home office pentru o perioadă mai îndelungată, deoarece redeschiderea va aduce cu sine logistica distribuirii echipamentelor de protecție adaptată fiecărei biblioteci în parte. Însă, achiziționarea echipamentelor de protecție reprezintă o importantă provocare financiară pentru biblioteci.
Introducerea restricțiilor va determina transformarea spațiilor bibliotecii, deoarece asigurarea distanței de siguranță de 1,5-2 metri este esențială. Acest aspect va produce probleme importante mai ales în cazul bibliotecilor foarte frecventate, cum este exemplul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj, deoarece se preconizează restricții în privința numărului utilizatorilor și a timpului petrecut în bibliotecă. Rămâne de evaluat aspectul păstrării posibilității transportului la domiciliu introdus în timpul carantinei. În privința acestui aspect, decisive vor fi cerințele care se vor ivi pe viitor. O atenție importantă se acordă și în perioada următoare oferirii informațiilor de calitate, biblioteca fiind nevoită să joace rolul de intermediar al informațiilor fiabile.4
Introducerea distanțării sociale și a carantinei a zguduit bazele condițiilor principale de funcționare a bibliotecilor, întâlnirile personale. În pofida acestui fapt, bibliotecile au reacționat corect la provocările digitalizării, oferind servicii hibride atât în spațiul real, cât și în cel virtual. În perioada carantinei, volumul serviciilor bibliotecare digitale oferite a crescut într-un mod fără precedent. Oferta serviciilor bibliotecare exclusiv digitale poate avea însă și efecte negative, de exemplu comoditatea cu care ne obișnuim în timpul carantinei care periclitează întoarcerea fizică în comunitatea bibliotecară.
Din cauza provocărilor pandemiei, este din ce în ce mai important ca bibliotecile să pună în aplicare posibilitățile oferite de resursele tehnice și online moderne, cu scopul de a-și păstra relațiile reale menținute cu utilizatorii și rolul care le revine în comunitate.5 După redeschidere, biblioteca va trebui să caute diferite soluții pentru a detensiona contactul direct dintre utilizatori și bibliotecari. O astfel de alternativă ar fi permiterea imprimării inițiate de pe dispozitivul propriu, și posibilitatea plății prin intermediul unor aplicații mobile.
Datorită situației și rolului lor, bibliotecile universitare se adaptează la cerințele universității. În rândul serviciilor oferite, pe lângă digitalizare și realizărea bibliografiilor la cerere, un loc important îi revine căutării unor documente sau articole, respectiv creșterea numărului bazelor de date accesibile și oferirea accesului la acestea.
Această perioadă a sistării serviciilor trebuie folosită pentru regândirea detaliată a redeschiderii și a sarcinilor adiacente. Deoarece în situația economică actuală se preconizează reduceri bugetare, este esențial ca bibliotecile să-și evidențieze avantajele, accesibilitățile și rolul lor vital, cu scopul de a obține finanțarea necesară susținerii și dezvoltării.
Țările Europei au adoptat metode și atitudini diferite în privința eliminării treptate a restricțiilor. În Olanda, de exemplu, la mijlocul lunii mai, bibliotecile au fost primele instituții culturale care s-au redeschis, ceea ce nu este surprinzător, deoarece studiile arată că în Olanda bibliotecile sunt mult mai frecventate decât cinematografele sau muzeele. Bibliotecile publice finlandeze au un rol deosebit de important în promovarea culturii și în viața cotidiană a oamenilor. Deseori, o bibliotecă joacă rolul unui forum comunitar, fapt datorat dezvoltării și modernizării constante a serviciilor. În perioada pandemiei, o parte a angajaților bibliotecilor specializate, universitare și naționale, și-au desfășurat munca în sistem home office, iar acum se întorc treptat în interesul relansării serviciilor personale. Deși porțile au fost închise, serviciile online au funcționat permanent: predarea pachetelor de împrumuturi, servicii chat, servicii telefonice de informații și Insta-live. A devenit evidentă necesitatea dezvoltării fișierelor electronice cu scopul de a realiza o structură de servicii compatibilă cu cerințele cititorilor. Principiul de bază este o bibliotecă electronică unitară care poate deservi și bibliotecile localităților, dar pentru asta vor avea nevoie de subvenții.
Bibliotecile din Grecia au încercat în primul rând să se adapteze la situația actuală a pandemiei și să ofere informații utile care vin în ajutorul oamenilor în această situație. Astfel, biblioteca se dovedește a fi o stație intermediară între conținutul științific și publicul larg, fiind perfect capabilă de a transmite informațiile utile în mod fiabil și pe înțelesul tuturor.
După închidere, și bibliotecile italiene s-au adaptat rapid, pornind spre serviciile digitale, informarea online. Deși în acest caz nu poate fi vorba de o abordare unitară, s-au străduit să dirijeze cititorii în direcția bazelor de date naționale și internaționale, respectiv către împrumuturile digitale.
Marea majoritate a bibliotecilor din Ungaria au reușit să reacționeze flexibil în această situație neașteptată și, în pofida faptului că au rămas închise, au reușit să identifice, prin reorganizarea unor servicii mai vechi și dezvoltarea unora noi, acele posibilități prin intermediul cărora și-au putut oferi suportul utilizatorilor – de exemplu, prin intermediul programului E-learning.
Asociația Bibliotecarilor Francezi (Association des Bibliothécaires de France) a publicat o recomandare în privința redeschiderii treptate. Ei recomandă în primul rând restructurarea treptată a serviciilor, respectiv un plan de deschidere etapizat în funcție de sfera serviciilor și le solicită organelor de stat explicații exacte, argumente în privința măsurilor necesare redeschiderii.
Bibliotecile se confruntă cu faptul că deocamdată se află doar la începutul perioadei de tranziție către serviciile digitale și mai au un drum lung de parcurs pentru a reuși să formeze un ecosistem digital cu diferiții actori ai lumii cărților.6 Scopul ar fi dezvoltarea unui parteneriat strategic cu sfera educațională și socială, în interesul contrabalansării abisului digital. În privința tranziției în sfera digitală, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” a avut o performanță deosebită în primul rând sub forma serviciilor online deja dezvoltate.
Bibliotecile din România s-au impus de asemenea în privința soluțiilor oferite provocărilor pandemiei. Execută în principal sarcini, lucrări care în mod normal sunt întotdeauna decalate din diferite motive. În situația actuală s-a pus accentul pe acele activități ce pot fi efectuate în condiții restrânse și restrictive, ceea ce poate însemna retroconversie, realizarea unor studii, dezvoltarea bazelor de date, modernizări informatice, organizarea depozitelor, inventariere, curățenie. Totodată, în această perioadă se acordă o atenție deosebită exploatării diferitelor posibilități de obținere a unor surse de finanțare, identificării unor noi surse financiare. Bibliotecile s-au străduit să transforme această situație dezavantajoasă într-una pozitivă, să recupereze în domeniile restanțiere. Asta s-a întâmplat și în cazul Bibliotecii Naționale unde s-a încercat recuperarea restanțelor pricinuite de mutare, fără a neglija activitățile specifice, precum descrierile CIP, oferirea codurilor ISBN, ISSN, dar s-a continuat și actualizarea depozitului legal.
Situația actuală a determinat modificări și în bibliotecile publice, o treime a angajaților este prezentă în instituție, restul își desfășoară activitatea în sistem home office. Astfel, multe activități s-au mutat în spațiul virtual – lansări de carte, organizarea unor expoziții virtuale, participarea la conferințe din țară și străinătate. Serviciile bibliotecare s-au modificat esențial, deoarece s-a modificat modalitatea cererii, precum și serviciile privind informațiile. Deservirea anumitor texte s-a realizat în variantă scanată, bibliografia școlară și de bacalaureat a fost mutată în spațiul virtual, devenind accesibilă oricui; de asemenea, a apărut alternativa de e-learning și s-a mutat în spațiul virtual și activitatea makerspace (ateliere comunitare de creație).7 Conform convingerii general acceptate, executarea sarcinilor de lucru a fost poate mai intensă în timpul pandemiei, deoarece, pe lângă pregătirea pentru noile condiții, a fost necesară continuarea proiectelor în curs, unele fiind proiecte ale Uniunii Europene.
Pe lângă împrumuturi, bibliotecile universitare au continuat să asigure accesul la bazele de date științifice, respectiv au demarat o amplă activitate de digitalizare. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” a scanat bibliografiile studenților de la diferitele facultăți, făcându-le accesibile cititorilor cu legitimație. Desigur, s-a modificat perioada și procedura de împrumut al documentelor, respectiv multe alte servicii au fost mutate exclusiv în spațiul virtual. Realizarea bibliografiilor a fost și înainte strâns legată de spațiul virtual, dar acest aspect a devenit mult mai accentuat acum. S-a transformat total procesul de comunicare cu utilizatorii, deoarece relațiile personale/fizice au fost înlocuite de lumea online. Comunicarea cu profesorii universitari este posibilă și trebuie realizată prin telefon, email sau alte platforme pe internet. Rezolvarea întrebărilor ivite, discutarea instrucțiunilor este necesară în continuare, deoarece activitățile de cercetare și munca continuă.
În ceea ce privește redeschiderea, zilele trecute a fost publicat regulamentul ministerial care o reglementează.8 Legea spune că angajații au obligația de a respecta regulamentele generale privind pandemia, apoi detaliază serviciile de relații cu publicul, regulile privind angajatorul și personalul din birouri. Instituțiile culturale se pot redeschide cu respectarea acestor condiții și în mod progresiv.
În perioada următoare cu siguranță va funcționa modelul hibrid care oferă atât servicii bibliotecare digitale, cât și fizice, pe care cititorii le pot utiliza conform propriilor exigențe. În ceea ce privește provocările viitoare, trebuie să menționăm problemele legate de replanificare, garantarea siguranței, deservirea noilor utilizatori și recucerirea celor vechi, respectiv consolidarea rolului lor social. În acest sens poate fi esențială flexibilitatea, sfera relaționării publice de o calitate superioară și a dotărilor tehnologice.
* Email: szegedi_20@yahoo.com
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
1 http://www.ala.org/tools/future/trends/coronavirus (Accesat în 25.08.2020).
2 https://blogs.ifla.org/lpa/2020/04/21/adovc8-now-and-next-part-2-what-might-a-library-advocacy-agenda-for-the-post-pandemic-world-look-like/ (Accesat în 25.08.2020).
3 https://alapublishing.webex.com/recordingservice/sites/alapublishing/recording/71af3c666df243e3b38186e214f3cf54 (Accesat în 24.09.2020).
4 https://www.bcucluj.ro/ro/noutati/acces-la-publica%C8%9Bii#sala1 (Accesat în 19.10.2020).
5 https://alapublishing.webex.com/recordingservice/sites/alapublishing/recording/58f41641f2b54c4ea4433200ccb13626 (Accesat în 24.09.2020).
6 Cf. Könyvtárak a koronavírus-járványt követő időszakban:
https://ki.oszk.hu/sites/default/files/dokumentumtar/koronavirus_utan_kvtarak_2.pdf (Accesat în 25.08.2020).
7 Biblioteci românești în vremea pandemiei:
https://www.facebook.com/watch/live/?v=584302745525469&ref=watch_permalink (Accesat în 01.09.2020).
8 Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 801/1.09.2020. Ordin privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii.
