Daniela Todor*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
La început a fost o ştire ca multe altele, mai catastrofică în esenţa ei, dar, fiind vorba de o ţară îndepărtată, ea nu a avut un impact foarte mare asupra noastră; poate doar gândul a rămas suspendat câteva secunde în empatie sau reflecţie. După câteva săptămâni, ştirea s-a amplificat, a mai adăugat câteva informaţii, de data asta mai apropiate, ca o pisică tăcută care dă târcoale unui şoricel neatent: coronavirusul se apropia de Europa, intra într-o ţară cunoscută şi începea să se răspândească rapid şi să facă primele victime. Chiar şi în acel moment, pentru cei mai mulţi dintre noi, rămânea o ştire care nu ne afecta neapărat, cel puţin nu atunci şi nu direct. Bulgărele de zăpadă se rostogolea însă cu tot mai mare viteză şi devenea tot mai consistent, aşa că foarte repede tot ceea ce înainte era o ştire îndepărtată a devenit peste noapte o foartă tristă şi ameninţătoare realitate.
România a fost atinsă de epidemie, devenită la fel de repede pandemie la sfîrşit de februarie, început de martie, iar starea de urgenţă declarată destul de rapid şi primele măsuri de izolare şi carantinare au fost luate. Un război tăcut, nevăzut, cu implicaţii sociale, psihice şi medicale.Fiind cuprins tot globul, unele ţări au fost mai afectate, altele mai puţin, din motive demografice sau geografice, dar şi din raţiuni de politică de stat de gestionare a pandemiei. Totuşi a existat un numitor comun peste tot: vulnerabilitatea sistemului medical în caz de supra-aglomerare, neputinţa în faţa unui virus necunoscut, cu potenţial letal, inexistenţa unui tratament eficient, bâjbâiala în a găsi soluţia medicală, şi nu numai, în vederea diminuării efectelor dezastruoase. Dar mai presus de toate, s-a activat coeziunea tuturor naţiunilor în lupta comună cu acelaşi duşman.
Starea de urgenţă a adus cu sine nu numai restricţii de ordin administrativ şi social, dar şi o stare de panică prin mediatizarea excesivă a pandemiei. Instituţiile au trebuit să-şi regândească activitatea, multe afaceri s-au închis, turismul a fost îngheţat, iar educaţia transferată online, deşi nimeni nu ştia ce anume presupune asta, de la regândirea intregii strategii de predare, la dotarea efectivă cu device-uri electronice. Umanitatea a fost confruntată peste noapte cu noi şi multiple provocări: în primul rând propria siguranţă, aceasta presupunând restructurarea întregului sistem medical, apoi toate activităţile de suport al existenţei, de la asigurarea hranei, aprovizionarea de bază, sănătatea psihică, până la educaţie, adaptarea ei la noile reguli impuse de starea de urgenţă care a afectat întreaga planetă.
Şcolile s-au închis, universităţile de asemenea, lumea întreagă s-a oprit preţ de câteva săptămâni de la a mai respira aerul libertăţii de mişcare. Ca în orice situaţie de maximă criză, resursele inepuizabile ale omenirii s-au pus în mişcare, astfel incât primele soluţii au apărut: şcoala online, munca de acasă, chiar şi tele-medicina pentru medicina primară, de familie. Serviciile online au explodat, cumpărarea de bunuri alimentare, serviciile de catering au salvat milioane de restaurante care au trebuit să-şi închidă fizic porţile. Chiar şi pe plan psiho-social s-au găsit soluţiile de îmbunătăţire a calităţii vieţii, prin înfiinţarea grupurilor de suport online, unde mulţi s-au regăsit şi au intensificat comunicarea la cote neaşteptate. Lucrurile începeau să se contureze într-o strategie şi conduită unanim acceptate, spre binele colectiv...
La Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, conducerea a luat rapid măsurile impuse de starea de urgenţă. Porţile bibliotecii s-au inchis pentru public, iar activitatea specifică a fost transferată la domiciliu, acolo unde acest lucru a putut fi realizat. Aceste respiro impus a fost şi un imbold pentru a realiza planul de extindere a digitizării documentelor şi nu numai, activităţi care cu siguranţa sunt descrise în alte contribuţii ale celor implicaţi.
Activitatea bibliografică a serviciului Cercetare bibliografică şi Documentare presupune în principal crearea de instrumente bibliografice, cu rol esenţial de informare în munca de cercetare a oricărui domeniu. Departamentul nostru crează acest tip de documente secundare de informare bibliografică pentru două domenii de interes academic ale Universităţii Babeş-Bolyai, căreia îi adresăm, cu prioritate, serviciile noastre ca bibliotecă pentru studenţi, cadre universitare şi cercetători: istorie şi literatură română. Bibliografia istorică a României, devenită Anuarul istoriografic al României din anul 2011, este lucrarea de căpătâi a oricărei naţiuni, oferind informaţii despre toate domeniile de activitate tratate din perspectivă istorică, în timp ce Referinţele critice reuneşte informaţii bibliografice referitoare la articolele de critică şi istorie literară, apărute în periodicele româneşti, legate de scriitorii de limba română, maghiară şi germană atât din România cât şi din diaspora. Mai sunt şi alte lucrări importante de filosofie, ştiinţe sociale în periodicele de specialitate în limba maghiară şi altele, la care nu voi face, însă, referire în cele ce urmează.
Întocmirea acestor lucrări bibliografice presupune câteva cerinţe esenţiale: existenţa unui soft bibliografic care să permită gestionarea înregistrărilor într-o manieră „custom”, conformă cu cerinţele bibliografiei, accesul la sursele primare (periodice, cărţi, studii, etc.), accesul la cataloagele online ale mai multor biblioteci pentru uniformizarea descriptorilor, tezaurul Rameau şi, nu în ultimul rând, permanenta comunicare între bibliotecari pentru lămurirea unor probleme ivite ad-hoc.
Mă voi referi în special la lucrarea Anuarul istoriografic al României, lucrare mai complexă atât din punctul de vedere al descrierii în sine a materialului prelucrat, cât şi din perspectiva colectivului numeros, distribuit în diverse departamente ale bibliotecii. Softul bibliografic folosit este Procite versiunea 5.0, versiune la care acest soft a fost „îngheţat” de producător, astfel încât acesta poate fi folosit doar pe calculatoare cu Windows NT sau XP, care sunt depăşite din multe alte puncte de vedere. De ce nu am trecut la alte produse mai avansate sau mai performante? În primul rând, acest soft bibliografic s-a dovedit destul de versatil pentru a putea fi „îmbunătăţit” pentru nevoile de sortare a diacriticelor româneşti, cu artificii, bineînţeles, dar care au funcţionat; apoi, a permis multiple niveluri de sortare a înregistrărilor după criteriile alese de coordonatorii lucrării şi care s-au reflectat în capitole, subcapitole, lucrări apărute în ţară şi străinătate, lucrări despre personalităţi etc. Multitudinea indicilor (de autori, nume, subiecte/ subiecte în limba engleză) a fost posibilă prin folosirea cu grijă a unor câmpuri din cele predefinite, pentru a putea redacta, fără probleme mari, varianta tipărită a lucrării (fiecare câmp având caracteristicile sale). În momentul în care s-a decis descărcarea acestor înregistrări în sistemul integrat de bibliotecă, a fost nevoie de întocmirea unor protocoale de lucru, pentru a se face corespondenţa câmpurilor ca tip de informaţie conţinută. Această nouă provocare a însemnat angajarea unei activităţi de revizuire complexă, de la identificarea corectă a prescurtărilor de reviste utilizate pentru volumul tipărit şi asignarea titlului corespunzător existent in catalogul bibliotecii, până la atribuirea numerelor de sistem pentru reviste, în vederea facilitării accesului la sursa primară.
În momentul decretării stării de urgenţă şi deciziei de a lucra de acasă, colectivul departamentului bibliografic a fost nevoit să se adapteze rapid situaţiei existente, respectiv incompatibilitatea softului cu tipurile mai noi de Windows existente pe majoritatea laptopurilor personale. Prin urmare, cu ajutorul colegilor de la laboratorul de informatică, s-a reuşit instalarea Procite-ului într-un mediu de rulare virtual care s-a dovedit a fi lucrativ la nivel de staţie individuală de lucru, dar a provocat perturbări în momentul transmiterii bazelor prin email la traducere şi la coordonator. Folosind din nou nişte artificii de salvare a bazelor pe desktop, acestea au putut fi transmise ca ataşamente, dar au cauzat erori la deschidere. Cu ajutorul opţiunii de reconstruire a bazelor, s-a reuşit deschiderea şi utilizarea lor în mod optim. Acestea ar fi problemele strict tehnologice. Conectivitatea la internet a constituit încă o problemă, nu majoră, dar uneori neplăcută, având în vedere traficul extrem de mare la nivel naţional şi desele avarii sau traficul lent. Pentru traducerea titlurilor în limba engleză, am utilizat o punctuaţie care a selectat doar autorul/autorii şi titlul original, urmând ca traducerea să se facă într-un editor de tip Word. Inconvenientul a constat în necesitatea transferării acestor titluri în Procite, lucru care a presupus mutarea calculatorului acasă, iniţial sperând într-o reintrare în normal mult mai rapidă. Presupunerea s-a dovedit a fi iluzorie, întoarcerea la bibliotecă periclitată de pandemie în continuare, iar cuvintele cheie trebuiau şi ele traduse.
Cea de-a doua chestiune care i-a solicitat puţin „altfel” pe membrii colectivului AIR, a fost accesul la sursele primare, atât prin vizite la BCU pentru a împrumuta revistele şi cărţile ce urmau a fi prelucrate, dar şi concentrarea mai mult pe sursele electronice şi identificarea de posibilităţi online de reviste existente şi noi titluri. Un aspect pozitiv este faptul că fiecare contributor la alcătuirea bibliografiei are titlurile asignate de către coordonator, care poate depista noi achiziţii, poate distribui sau redistribui munca colaboratorilor. Din cauza dispersării activităţii, din cauza segmentării ei, s-a decis continuarea prelucrării anilor următori, lucrările fiind apoi redactate ca activitate finală.
Ca randament, se pare că nu au existat scăderi la numărul de înregistrări, ba chiar s-a constatat o concentrare mai susţinută pe cantitate şi calitate, probabil reacţia firească a fiecăruia dintre noi să demonstrăm că o situaţie de criză majoră nu ne poate înfrânge, că dedicaţia pentru menirea noastră de bibliotecar e mai puternică decât teama, decât limitările tehnologice, decât solicitările multiple pentru cei cu copii la cursuri online. Ne-am adaptam repede, am surmontat problemele şi disfuncţiile inerente, sperăm că vom reuşi şi vom învinge.
* Email: daniela.todor@bcucluj.ro
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
