Editorial

Lect. univ. dr. Florina Ilis*

şef serviciu - Cercetare bibliografică

 

Principala condiție a funcționării unei biblioteci o reprezintă existența unor fonduri bogate de publicații, dar și organizarea modernă a unor spații care să permită accesul la cărți, precum și lectura acestora în cele mai bune condiții. În plus, o bibliotecă universitară este obligată, prin specificul ei, să dispună atât de colecții de publicații vechi, necesare cercetărilor cu profil istoric, cât și de carte nouă, care să permită accesul la ultimele descoperiri ale științelor contemporane. Armonizarea acestor direcții, mai ales în contextul crizei sanitare pe care o traversăm astăzi, reprezintă o adevărată provocare pentru orice bibliotecă.

Dar condițiile necesare bunei funcționări a unei biblioteci nu ar putea fi îndeplinite în afara personalului bibliotecii, a bibliotecarilor care, datorită specializării și profesionalismului lor, fac posibilă întreaga activitate dintr-o bibliotecă universitară și care, în ciuda diferitelor crize pe care, de-a lungul istoriei ei, le traversează o astfel de instituție, înțeleg să își facă datoria față de carte și față de publicul cititor.

Începând din acest număr al revistei noastre vom face prezentarea galeriei tututor bibliotecarilor care au slujit remarcabil Biblioteca noastră și care, de-a lungul timpului, și-au îndeplinit sarcinile de serviciu cu modestie, dar și cu inteligență și știință de carte, cu servitudine față de cititori, dar și cu demnitate față de rolul și profesia lor, cu încăpățânare în căutarea informațiilor, dar și cu eficiență și competență, întotdeauna, însă, cu devotament față de cultură și cărți.

În acest număr vor fi prezentați directorii: Szabó Károly (1824-1890) și Eugen Barbul (1875-1960). Sarcina de a conduce Biblioteca Universității din Cluj s-a dovedit pentru fiecare dintre ei o adevărată provocare profesională, dar și culturală și istorică, deopotrivă. Ca cel dintâi director al Bibliotecii Universității din Cluj (1872-1890), Szabó Károly a avut sarcina dificilă să organizeze o instituție chiar din ziua înființării ei și să-i traseze, în raport cu tendința vremii, direcțiile de funcționare și evoluție. Cu o provocare similară, dar în alte condiții istorice, s-a confruntat și Eugen Barbul, care, preluând conducerea bibliotecii în toamna lui 1920, a trebuit să reorganizeze într-o nouă matcă culturală Biblioteca Universității din Cluj și să-i confere singura identitate pe care trebuie s-o aibe orice bibliotecă de acest profil: cultura și știința.


* E-mail: florina.ilis@bcucluj.ro

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.