Submitted by webmaster_multimedia on
Exponatul lunii mai
Europa Regina, în Sebastian Münster, Cosmographey oder beschreibung aller Länder herrschafften und fürnemesten Stetten des gantzen Erdbodens, Basel: Sebastianus Henrici Petri, 1588. - BCU Cluj-Napoca: Patrimoniu 01554.
Întrucât luna mai stă sub semnul „reginei Europa”, exponatul pe care vi-l aducem în atenție întruchipează în maniera cea mai sugestivă sensurile istorice, mitologice și geografice ale conceptului de Europa. Este vorba despre o gravură constituind reprezentarea cartografică a continentului european sub forma unei siluete feminine, încoronate, tipărită în lucrarea lui Sebastian Münster Cosmographiae universalis libri VI, reprezentare cunoscută sub numele Europa Regina. Imaginea reflectă viziunea europocentristă asupra lumii specifică epocii, iar interpretarea reprezentării alegorice a stârnit dispute printre istorici, în privinţa semnificaţiei atribuite ţărilor în funcţie de aşezarea lor în această întruchipare regală a continentului. Imaginea prezentată aici face parte din ediția germană din 1588 a acestei lucrări, publicată pentru prima oară în 1544 și reeditată în decurs de o sută de ani de peste 40 de ori, fiind tradusă în latină, franceză, italiană, cehă și parțial în engleză. Cu toate că gravura apare și în unele dintre edițiile anterioare, își câștigă locul definitiv în cuprinsul cărții începând cu cea din 1588. Dintre cele două exemplare păstrate în biblioteca noastră, cel expus se remarcă și prin legătura originală, o legătură renascentistă, specifică spațiului german, din tăblii de lemn învelite în piele, cu colțare și încuietori metalice și decorată cu motive vegetale și cu portrete ale unor personaje biblice.
Acest tip de reprezentare a Europei a devenit popular în secolul al XVI-lea, perioadă a unor profunde transformări confesionale, politice și culturale, deopotrivă marcată de implicațiile marilor descoperiri geografice. Depășirea limitelor lumii cunoscute până la acel moment a adus nu doar lărgirea orizonturilor fizice și extinderea rutelor comerciale, ci și curiozitatea contactului cu noi civilizații și teritorii, cu mediul lor natural și întreg bagajul lor etnografic. Sporirea cunoașterii sub aceste aspecte s-a oglindit și în producția literară. Sub impactul descoperirii lumii noi, dar și a redescoperirii lumii vechi prin Renaștere, cosmografia și chorografia – cu origini în opere ale unor autori antici, precum Ptolemeu şi Strabon – au devenit genuri foarte răspândite și în permanentă dezvoltare în decursul acestui veac. Lucrările de acest tip constituie descrieri ale lumii, respectiv ale unor regiuni, mai vaste ori mai restrânse, ce oferă informații de natură geografică, politică, istorică etc., însoțite de reprezentări cartografice, putând fi considerate predecesoarele enciclopediilor.
Sebastian Münster (20 ianuarie 1488 – 26 mai 1552) este unul dintre pionierii acestui tip de literatură, în spațiul german și nu numai, supranumit „germanul Strabon”. Un veritabil umanist, profesor de limba ebraică, Münster are aplecare și spre geografie, astronomie și cartografie, fiind autorul celei mai vechi hărți tipărite a Europei (1536), care s-a păstrat până în prezent. Cosmographia lui, o adevărată operă de antropologie istorică, reprezintă prima lucrare în limba germană de acest tip, dar de mare importanță la nivel european, prin aportul de cunoaștere și prin popularitate. Pe lângă reprezentarea Europei ca regină, cartea cuprinde și o hartă atipică a acestui continent, prin ilustrarea sudului în partea superioară. Moderna Europae Descriptio a apărut pentru întâia dată în 1540 (sub titlul Europa Prima Nova Tabula), în lucrarea Geographia universalis vetus et nova, o agiornare a Geografiei lui Ptolemeu și a hărților lui, cărora Münster le-a adăugat 20 de hărți noi, incluzând și primele reprezentări separate ale celor patru continente cunoscute, chiar dacă teritoriile Americii sunt tratate doar ca insule. Acest concept va fi preluat de alți autori, influențându-l și pe Abraham Ortelius, considerat părintele cartografiei moderne.
