Colecții Speciale

Exponatul lunii aprilie 2022

 

În data de 23 aprilie se sărbătorește Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor și Ziua Bibliotecarului în România. Din acest motiv, în această lună aducem în atenție cartea, ca obiect de colecție, biblioteca și bibliotecarul, prin intermediul ex-librisurilor. Prilejul deosebit motivează și opțiunea pentru o prezentare mai amplă, surprinzând un tip de document, dar printr-o multitudine de exemplare.

Sintagma latină “ex libris” (dintre cărţile…) a devenit formula tipică pentru marcarea proprietăţii asupra cărţilor, încă din perioada medievală. Funcţia sa are deopotrivă conotaţii juridice - expresie a dreptului de proprietate -  şi afective - ca marcă identitară şi semn al ataşamentului faţă de carte, al aprecierii valorii sale, al angajării pasionate nu atât ca cititor, cât în postura de colecţionar. Formele pe care le-a îmbrăcat în timp au variat, de la însemnări redactate pe manuscrise, iar mai târziu şi pe cărţi tipărite, la simboluri sau embleme ale posesorilor, însoţite sau nu de text, adăugate pe paginile volumelor sau pe coperte ca ştampile/sigilii (în fum, în cerneală/tuş, imprimate prin ardere) sau etichete (tipărite, gravate în diferite tehnici etc.). Treptat, forma etichetei devine cea mai frecventă. Aceasta îşi are originile în Germania, la finalul secolului al XV-lea, o dată cu vignetele tipărite de Peter Wagner din Nürnberg şi Marcus Ayrer din Ingolstadt. Etichetele pe care le-au produs aceştia aveau un caracter universal, putând fi personalizate prin înscrierea numelui. Curând, însă, aceste tipărituri au început să fie comandate de posesorii mai înstăriţi sau de instituţii religioase cu biblioteci impozante, ilustrate cel mai adesea cu însemne heraldice sau cu portrete, însoţite uneori de devize, nume sau monograme. În privinţa spaţiului românesc, cel mai vechi ex-libris cunoscut în forma consacrată datează de la finalul secolului al XVII-lea, aparţinând lui Pantaleon Calliarchi, medicul lui Constantin Brâncoveanu1.

Graţie conţinutului lor predominant sau exclusiv vizual, au devenit importante expresii artistice. Dacă în secolele XV-XVI, artişti de talia europeană ca Rubens, Dürer sau Cranach au realizat ex-librisuri, în secolul XX aceste etichete au ajuns să fie detaşate tot mai mult de contextul lor primar de funcţionare (cartea), fiind percepute predominant drept opere de grafică, valorificate prin concursuri şi expoziţii dedicate. Conţinutul ilustraţiei s-a orientat spre reprezentarea unor elemente distinctive ale bibliofilului, cu motive inspirate de activitatea, profesia sau pasiunile acestuia, dar au fost inspirate şi de teme artistice. Mai mult decât atât, cu timpul posesorii bibliotecilor au început să deţină mai multe ex-librisuri. Aceste evoluţii au condus şi la transformarea ex-librisului din însemn de proprietate al unei colecţii în obiect colecţionat. Iniţial adunate chiar prin dezlipirea lor de pe cărţi, stârnind indignarea bibliologilor, odată cu accentuarea caracterului lor artistic, principala metodă de colecţionare a fost schimbul, facilitat de relaţiile cu artiştii plastici şi cu alţi colecţionari, de existenţa unor asociaţii care reuneau pasionaţi din întreaga lume şi de desfăşurarea unor evenimente tematice internaţionale.

În fondurile de patrimoniu ale BCU Cluj-Napoca ex-librisuri se regăsesc nu doar atașate cărților vechi, ci și într-o colecţie separată, cuprinzând cca. 12000 de piese, cotate individual și ordonate, păstrate în cutii speciale. Acestea au fost adunate în timp, încă din anii 1930. Colecţia s-a dezvoltat ulterior prin schimb internaţional şi prin donaţii. Dintre acestea din urmă, probabil cea mai importantă i se datorează lui Gábor Dénes. În privinţa conţinutului, colecţia BCU Cluj-Napoca este diversă din punct de vedere tipologic şi tematic, cuprinzând ex-librisuri din întreaga lume. Cele mai numeroase sunt cele moderne, opere de grafică ale unor importanţi gravori şi artişti plastici, unii cunoscuţi tocmai pentru realizările lor în acest domeniu, precum Reschner Gyula, Franz Illi,  Gy. Szabó Béla, Ioan Miklos, Dafinel Duinea, Iosif Telleman etc. Colecţia este în egală măsură interesantă prin posesorii ex-librisurilor, între care se regăsesc de la reprezentanţi ai nobilimii transilvănene din secolul al XIX-lea la personalităţi ale secolului XX.

Cu prilejul acestei sărbători a cărţii şi a bibliotecarilor, propunem o selecţie formată din trei grupaje: ex-librisuri ale unor bibliofili şi importanţi donatori ai bibliotecii noastre, ex-librisuri din diferite perioade ale istoriei bibliotecii şi ex-librisuri ale unor bibliotecari sau arhivişti, a căror activitate se leagă de instituţia noastră. Astfel, prezentarea se raportează la ex-libris în principal pentru calitatea acestuia de însemn de proprietate, capabil să ofere informaţii despre provenienţa cărţilor şi despre istoria bibliotecilor.

Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au reprezentat, din perspectiva istoriei cărții, o perioadă a bibliofililor. Dorind să asigure posteritatea colecțiilor acumulate, aceștia le-au donat uneori unor instituții culturale.  Pasiunea și atașamentul special față de carte a acestor colecționari se manifestau prin însemnări de proprietate, supralibros-uri și, adesea, prin înnoirea legăturilor volumelor, exprimând gustul și identitatea posesorului. Tuturor acestora li se alătură ex-librisul. Dintre donatorii cărora BCU Cluj-Napoca le datorează formarea și dezvoltarea fondurilor, prezentăm în continuare ex-librisurile lui Mikó Imre, Kuun Géza, Wass Ottilia și Gheorghe Sion.

Mikó Imre (1805–1876), politician, fondator al Societăţii Muzeului Ardelean, căreia i-a oferit propria bibliotecă, moștenită ulterior de biblioteca universitară
Autor: Necunoscut.
Descriere: Ex-libris heraldic, scutul însoțit de inscripţia Et facere et pati fortia (şi a întreprinde fapte măreţe şi a îndura chinurile cele mai cumplite) - un citat din Titus Livius, care reproduce o replică a lui Mucius Scaevola, devenit un aforism răspândit - și de o reproducere a semnăturii contelui Mikó.
Dimensiuni: 12,7x10 cm.
miko-imre.jpg

Kuun Géza (1838–1905) filolog, orientalist, membru fondator Societății Muzeului Ardelean, donator de cărţi (carte veche şi manuscrise)
Autor: C.K.
Descriere: Ex-libris heraldic, scut însoțit de deviza: Mens utinam in caelum nobis immota maneret (=Dacă mintea noastră ar rămânea îndreptată neclintit spre cer), un citat din Eneida lui Vergilius. Datat: 1890.
Dimensiuni: 10x7 cm.
kuun-geza.jpg

Wass Ottilia (1829–1917), contesă, a donat casa pe care o deținea în centrul Clujului pentru Societatea Muzeului Ardelean, iar biblioteca sa, colegiului reformat Kuun. Câteva manuscrise şi cărţi au intrat în biblioteca noastră.
Autor: Necunoscut.
Descriere: Ex-libris heraldic.
Dimensiuni: 10x8 cm.
wass-ottilia.jpg

Antohie Sion (1787-1848), spătar, bunicul donatorului Gheorghe Sion, colecționar, a purtat corespondență cu Mihail Kogălniceanu căruia i-a pus la dispoziție materialul istoric pe care-l deținea
Autor: Necunoscut.
Descriere: Etichetă cu ștampila „Ex Libris G. Sion”, care are în centru monograma A. S. și anul 1811, însoțită de textul „Biblioteca Antohie Sion”.
Dimensiuni: 6,7x5 cm.
antohie-sion.jpg

Gheorghe Sion (1855-1944), magistrat, colecţionar de carte veche şi obiecte de artă. În anii 1922-1923 a donat Bibliotecii Universităţii din Cluj cea mai mare parte a colecţiilor sale.
Autor: Necunoscut
Descriere: Ștampilă identică cu cea din ex-librisul lui Antohie Sion.
Dimensiuni: 7,5x6 cm.
sion_0.jpg

Nu doar colecțiile private de carte au primit ex-librisuri care le-au individualizat, ci și instituțiile și-au marcat proprietatea asupra volumelor prin însemne identitare proprii. Cărțile bibliofililor amintiți anterior au ajuns, așa cum evidențiam anterior, în fondurile Bibliotecii Societății Muzeului Ardelean sau ale Bibliotecii Universității din Cluj, cele două unindu-și destinele și formând cea mai valoroasă parte a patrimoniului Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. În continuare, prezentăm ex-librisurile acestor biblioteci.

Biblioteca Societăţii Muzeului Ardelean – înfiinţat în anul 1859 la iniţiativa lui Mikó Imre. Biblioteca Societății se regăsește astăzi în colecțiile Bibliotecii noastre.
Autor: Förstner Tivadar (1878–1935)
Descriere: În plan central: stema Ungariei, în inimă: stema Transilvaniei, anturată la stânga şi la dreapta de câte un stejar, la baza cărora sunt așezate alte două scuturi heraldice; în registrul inferior: o bufniţă stând pe o carte veche deschisă, așezată peste un document autentificat cu trei sigilii atârnate, în plan îndepărtat, o vedută schematică a Clujului. Datat: 1904.
Dimensiuni: 7x10 cm.
sma.jpg

Bibliotheca Universitatis, Kolozsvár = Biblioteca Universităţii din Cluj, înființată în 1872, în prezent Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
Autor: Köpeczi Sebestyén József (1878–1964), heraldist, artist ardelean, cunoscut în special pentru ex-librisurile pe care le-a realizat în Transilvania.
Descriere: Un altar de jertfă suprapune o carte veche. În colțul dreapta-sus, stema Ungariei. Marginea superioară și cea din stânga decorate cu motive vegetale, amintind de bordurile pictate ale manuscriselor medievale. Realizat la începutul secolului XX.
egyetemikonyvtar_exlibris_szines.jpg

Egyetemi Könyvtár Kolozsvár = Biblioteca Universităţii din Cluj, în prezent Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
Autor: Szigethy István (1891 - 1966), celebru pictor şi grafician maghiar. În 1916 publica la Cluj un mic album de ex-librisuri cu o prefaţă semnată de Karinthy Frigyes.
Descriere: Reprezentare schematică a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul, opera fraţilor Martin şi Gheorghe de Cluj, a cărei copii era amplasată la vremea respectivă în proximitatea bibliotecii, în piaţa Sf. Gheorghe. Datat: 1916.
Dimensiuni: 9x7 cm.
exlibris.jpg

Biblioteca Universităţii din Cluj, în prezent Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
Autor: Cseh Gusztáv (1900-1972), grafician maghiar, autor de ex-librisuri şi afişe.
Descriere:  Lupa capitolina, aşezată într-un ansamblu arhitectonic de inspiraţie romană. Realizat la începutul anilor 1970 (oricum înainte de 1972), ar putea marca aniversarea a cincizeci de ani de la amplasarea la Cluj a respectivei statui, dăruite în 1921 de statul italian. O altă interpretare poate fi pusă în legătură cu conotaţii propagandistice, făcând trimitere la legăturile oraşului Cluj cu Napoca romană. În 1974 numele oraşului devine Cluj-Napoca.
Dimensiuni: 8x6 cm.
bcu-cseh-gusztav.jpg

O ultimă categorie - și cea mai extinsă - pe care o aducem în atenție, este cea a ex-librisurilor unor bibliotecari sau arhiviști a căror activitate se leagă de colecțiile bibliotecii noastre. În cazul acestora, ex-librisul a reprezentat atât un însemn de proprietate - dovadă că preocupările pentru carte depășeau implicarea profesională - cât și obiectul unei pasiuni și, într-o anumită măsură, a interesului științific. Așadar, cu prilejul Zilei Bibliotecarului, evocăm contribuțiile unor importanți predecesori, prin ex-librisurile lor.

Erdélyi Pál (1866–1936), bibliotecar, istoric literar, profesor universitar, directorul Bibliotecii între anii 1900–1919. A studiat la Universitatea din Budapesta, după care a devenit bibliotecar la Biblioteca Națională a Ungariei. Modernizarea Bibliotecii noastre i se datorează din mai multe puncte de vedere: clădire nouă, conceptul bibliotecii, relaţia cu cititorii (ex. extinderea programului) etc. Erdélyi (ca majoritatea personalităților care îşi comandau ex librisuri) avea mai multe semne de carte de la mai mulţi artişti. Dintre acestea am ales o raritate, care pare să nu fie răspândită în alte colecţii instituţionale de ex librisuri.
Autor: Necunoscut.
Descriere: O bufniţă stând lângă o coală de hârtie, un stilou şi o călimară – simbolurile educaţiei, înţelepciunii, cunoaşterii. Cu inscripţia: Ez az én könyvem Erdélyi Pál  (= Această este cartea mea, Erdélyi Pál). Datat: 1905. III. 27.
Dimensiuni: 10x7,3 cm.
erdelyi-pal-1905.jpg

Gyalui Farkas (1866–1952), bibliotecar, directorul Bibliotecii din 1911 (alternativ cu Erdélyi Pál). Studiile de biblioteconomie a lui Gyalui sunt printre cele mai moderne studii de specialitate din vremurile lui. După vizitarea mai multor biblioteci din Germania, Franţa, Belgia, Anglia, Olanda şi Austria a sintetizat experienţele într-un volum care a ajutat la proiectarea noii clădiri a Bibliotecii, dar şi la conceperea unor noi servicii oferite de Bibliotecă.
Autor: Köpeczi Sebestyén József (1878–1964).
Descriere: O carte veche cu legătură deosebită, prin care trece o pană de scris, cu inscripţia: Gyalui Farkas könyve  (=Cartea lui Gyalui Farkas). Datat 1905.
Dimensiuni: 12x6,5 cm.
gyalui-farkas-kopeczi-sebestyen.jpg

Veress Endre (1868–1953), istoric, arhivist, o perioadă scurtă bibliotecar la BCU.
Autor: Barta Ernő (1878–1956).
Descriere:  O carte închisă, între paginile căreia se află un semn de carte pe care scrie: Historia. Pe carte, o spadă şi floarea-soarelui stilizată. Realizat înainte de 1912.
Dimensiuni: 6,5x9,5 cm.
veress-endre-barta-erno.jpg

În perioada interbelică, pentru „oamenii cu carte” din Cluj, pictorul și graficianul Reschner Gyula desenea ex-librisuri tematice. Reschner a fost luat ostatic după primul război mondial, a lucrat neîncetat și în lagărele din Kiev până în Siberia, a organizat expoziții de caricatură, de desen, a fost cel mai agil editor al ziarului din lagăr. După șase ani de captivitate a ajuns acasă și s-a stabilit la Cluj. Deși spiritul lui liber și rebel nu l-a lăsat să accepte un job convențional pe termen lung, deci fără un venit predictibil, banii pe care îi obținea din diferite lucrări i-a cheltuit pentru îmbogățirea valoroasei colecții de cărți, documente, timbre etc. Dintre lucrările lui de grafică mică am ales două ex-librisuri.

Bartalis - cel mai probabil este poetul Bartalis János (1893-1976). Bartalis după ororile primului război mondial s-a retras pe moșia soției sale unde s-a ocupat de agricultură. Primele lui poezii: lauda vieții idilice ţărăneşti, demnitatea muncii fizice; a fost printre primii poeți transilvăneni care sub influența expresionismului au creat versuri libere.  Între anii 1941-1959 a fost bibliotecar în biblioteca noastră.
Autor: Reschner Gyula (1891-1974).
Descriere: Un bărbat cară pe umeri o carte de mari dimensiuni pe care o susține cu mâna stângă, în timp ce cu mâna dreaptă ține coarnele unui plug, aluzie la tematica poeziei sale, dar și la îmbinarea în viața sa a activității literare cu ocupațiile agricole. Cu inscripția: “Bartalis könyve”. Datat:1929.
Dimensiuni:  10,5x6,8 cm.
bartalis-reschner.jpg

Szabó T. Attila (1906-1987), lingvist, istoric, etnograf, arhivist. Și-a pus temeliile viații de cercetător în arhiva Societății Muzeului Ardelean, unde a contribuit masiv la separarea fondului de manuscrise de cele arhivistice începând din anii 1920. În articolul lui despre funcţia şi arta ex-librisului2 a scris: „cel care din dragostea faţă de cărţi şi nu din motivele unui colecţionar să urmeze sfatul artistului englez de ex-librisuri, Gordon Craig3: ex-librisul să fie un semn de carte modest, cu ornament simplu, care să reflecte personalitatea proprietarului.”
Autor: Reschner Gyula (1891-1974).
Descriere: Tematică asemănătoare celei regăsite la Bartalis. Lângă un teren defrişat, un bărbat lucrează cu plugul, tras de un cal foarte slab, un pământ arid; trei săgeți sunt înfipte în spatele barbatului. Realizat în anul 1931, în perioada crizei economice mondiale, are o simbolistică  puternică în acest sens.
Dimensiuni: 7x10 cm.
szabo-t-attila-reschner.jpg

Un ultim exemplu este unul dintre ex-librisurile lui Gábor Dénes,  editor, bibliograf, bibliotecar al instituţiei noastre, dar şi un foarte pasionat colecţionar de astfel de opere de grafică. Interesul său pentru ex-librisuri s-a manifestat şi în plan ştiinţific, acestea constituind subiectul mai multor cercetări şi studii de specialitate. Din colecția proprie a donat bibliotecii peste 1600 de piese.

Gábor Dénes (1939–2019), editor, bibliograf, bibliotecar, colecţionar, donator.
Autor: Vecserka Zsolt (1941-2016)
Descriere: o formă circulară neregulată pe care este reprezentată o floare stilizată, cu inscripţia: Gábor Dénes könyve.Tehnică: gravură pe lemn.
Dimensiuni: 10,5x7,4 cm.
gabor-denes-vecserka.jpg

Prin această prezentare, sperăm să atragem atenția asupra întregii noastre colecții de ex-librisuri care nu a fost până acum valorificată pe măsura bogăției sale. Cei interesați de documente vizuale sunt așteptați nu doar să vadă această colecție, ci și să „citească” mesajele metaforice exprimate prin ex-libris.

______________________________

1 Din colecţia de ex-librisuri a BCU Cluj-Napoca, reprezentativ pentru această perioadă este cel al iezuitului Szelepcsényi György, arhiepiscop de Esztergom (Strigoniu), important reprezentat al reformei catolice, realizat pe la 1670 de gravorul german Moritz Lang după ex-librisul desenat de Szelepcsényi însuşi. Ex-librisul prezintă portretul posesorului, însoțit de stema familiei și de inscripția: In quo me propria signatu[m] videris arte ex libris illum noueris esse meis.

2 A könyvjegy művészete, in Pásztortűz, 1939/9, 191-193.

3 Edward Gordon Craig (1872-1966), graphic designer