Cuprins
Despre noul Tratat de Biblioteconomie, la prima lectură
Florina Ilis
Apariția Tratatului de biblioteconomie în 5 volume reprezintă un eveniment editorial major în istoria biblioteconomiei românești, eveniment așteptat cu interes de lumea bibliotecărească și nu numai deoarece subiectul în sine, presupunând o muncă de erudiție și de cercetare, este de interes și pentru cei preocupați de istoria cărții și a bibliotecii, în general. Coordonat de către profesorul Mircea Regneală, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul biblioteconomiei, lucrarea a fost concepută sub forma unui tratat care să sintetizeze și să cuprindă un material vast despre activitatea de bibliotecă și despre bibliotecari, dar și să îmbrățișeze cele mai noi cercetări ale biblioteconomiei. Prima ediție a tratatului, apărută cu șapte ani în urmă, a reprezentat pentru autori, după cum ne încredințează Mircea Regneală, și un foarte bun exercițiu în vederea obținerii unei concepții unitare a lucrării, cât și a armonizării lucrului în colectiv prin eliminarea acelor inerente asperități de redactare datorate începutului. (întregul articol)
Evoluția terminologiei info-documentare
Angela Marcu
Delimitarea cât mai exactă a principalelor concepte conferă coerenţă logică unui domeniu ştiinţific, teoria acestuia nefiind altceva decât sistemul de concepte în totalitatea lui. A stăpâni un concept înseamnă a fi capabil să foloseşti în judecăţi un termen, a recunoaşte când se aplică acel termen şi a înţelege care sunt consecinţele aplicării lui. Formarea şi natura conceptelor generale, care sînt principiile lucrurilor, este problema esenţială care l-a preocupat pe Socrate. Dacă sofiştii preluau conceptele aşa cum le găseau în limbajul comun, formate la întâmplare şi nefixate printr-o definiţie, Socrate reabilitează conceptele, le reconstruieşte raţional şi le fixează logic. Este teoria prin care Socrate a acordat un rol preponderent spiritului cunoscător, care are în el însuşi puterea de a găsi adevărul. (întregul articol)
Biblioteca în spaţiul online şi multilingvismul virtual
Ioana Valentina Popescu
Biblioteca secolului XXI este instituţia modernă care trebuie să fie prezentă şi în spaţiul online pentru a răspunde absolut tuturor solicitărilor de informare. Instituţiile de cultură au fost printre primele care au înţeles necesitatea de a-şi realiza un site web cât mai bine organizat, reprezentativ, real şi atractiv. Site-urile de bibliotecă sunt printre cele mai accesate site-uri de instituţii culturale, acestea fiind vizitate pentru găsirea informaţiilor legate de activitatea bibliotecii, dar şi pentru posibilitatea consultării catalogului online, pus la dispoziţie utilizatorilor din mediul online. Aspectul acesta este foarte important în cercetarea întreprinsă, dorind să punctăm necesitatea unei bune comunicări cu absolut toţi cei care vizitează site-ul unei biblioteci. (întregul articol)
Bibliotecile din cadrul sistemului penitenciar românesc
Anca Chiorean
Subiectul bibliotecilor care se află în dotarea și gestiunea sistemului penitenciar românesc este foarte puțin cunoscut publicului larg. În 2015, Adriana Iosif a publicat, în revista Biblioteca, editată de Biblioteca Națională a României, un articol-reportaj („Biblioteca Penitenciarului Rahova din București”) cu infomații „de la fața locului” („Ca vizitator, accesul este mai dificil aici. Am solicitat o audiență [...] în care am menționat motivul pentru care vreau să vizitez biblioteca. [...] cererea a fost acceptată”) despre modul de organizare și funcționare a bibliotecii penitenciarului Rahova din București, la acel moment. Ulterior, Vlad Babei a publicat în aceeași revistă un studiu amplu și riguros documentat asupra bibliotecilor din sistemele penitenciare în general, în două părți: „Libertatea din spatele gratiilor: O descriere succintă a bibliotecilor din spațiul carceral” (I), în 2021, și (II), în 2022. (întregul articol)
Cuvânt de introducere la expoziția Cartographic heritage in the collections of CUL
Florina Ilis
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca dispune de o colecție frumoasă de hărți, iar oportunitatea de a le expune în fața unui public cunoscător se ivește destul de rar. Biblioteca a fost, însă, inclusă în programul 16th Conference on Digital Approaches to Cartographic Heritage (ICA DACH) organizate pentru prima oară în Cluj-Napoca, de către The Commission on Cartographic Heritage into the Digital of the International Cartographic Association, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie. (întregul articol)
Expoziția de hărți „Cartographic Heritage in the Collections of CUL” – Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca – Colecții Speciale (selecție de Zsombor Bartos-Elekes și Katalin LUFFY)
Zsombor Bartos-Elekes
Colecțiile Societății Muzeului Ardelean, fondată în 1859, au fost preluate de Universitatea din Cluj, fondată în 1872. Biblioteca Universitară s-a mutat în clădirea în care se află în acest moment în 1909.
Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca deține 4 milioane de cărți. Colecțiile Speciale dețin documente istorice de până la 1830 (incunabule, carte veche românească și maghiară, precum și alte publicații din spațiul European), hărți și atlase, manuscrise, scrisori, albume, fotografii, partituri muzicale etc. Colecția de Hărți și Atlase conține 580 de atlase (în 698 de volume), cel puțin 4.500 de hărți (în mare parte cronografice, sub formă de file), 103 hărți de perete, 202 ghiduri – din secolul al XVI-lea și până astăzi. (întregul articol)
Ghizela Cosma, Din istoria Clujului la feminin: crochiuri biografice (Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2019), 268 p.
Recenzie de Anca Ioana Docolin
Apariție editorială de certă valoare documentară, volumul „Din istoria Clujului la feminin: crochiuri biografice”, semnat de Ghizela Cosma și tipărit la prestigioasa editură clujeană Casa Cărții de Știință în anul 2019, reprezintă una dintre inițiativele Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj de promovare a istoriei locale. Așa cum însăși autoarea acestuia precizează: „volumul de față […] se înscrie în eforturile constante ale acesteia de a aduce comunitatea clujeană mai aproape de istoria sa și a orașului nostru”.
Autoarea, bibliograf în cadrul Compartimentului Bibliografic al Bibliotecii Județene Cluj, pasionată de istoria locală și preocupată de mișcarea feministă din perioada interbelică, pune în lumină, prin publicarea acestui volum, dinamica mișcării feminine clujene ilustrată prin reconstituirea unor biografii ale unor doamne de altădată ale Clujului. (întregul articol)
