Expoziţie foto-documentară, organizată pe două paliere: Galleria Laterallia şi Colecţii Speciale - deschisă în perioada 25 mai - 14 iulie, 2023
Katalin Luffy*
bibliotecar - Colecţii speciale
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Drd. Paula Ştefan**
bibliotecar - Colecţii speciale
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
În ultimele două luni ale anului universitar 2022-2023 – al 150-lea an universitar clujean – BCU Cluj vă propune spre vizionare o expoziție dedicată propriei istorii. Prezenta expoziție aduce în atenție biblioteca universitară clujeană ca instituție reprezentativă a învățământului şi culturii transilvănene, clădire-simbol a orașului, loc al memoriei generațiilor de studenţi care au trecut prin Cluj şi păstrătoarea unei moșteniri scrise multiculturale de mare preţ.
Istoria Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” este strâns legată de cea a Universităţii din Cluj. Cele două au fost înfiinţate concomitent, în anul 1872, biblioteca fiind subordonată şi cuprinsă în structura universităţii, chiar dacă drumurile lor – din punct de vedere administrativ – s-au despărţit în timp.
Parcursul istoric al bibliotecii constituie subiectul în jurul căruia se articulează conceptul expozițional, dezvoltat pe două paliere. Imaginile expuse în Galleria Laterallia înfăţişează clădirea-monument a bibliotecii şi transformările prin care a trecut de la 1906 (anul începerii construcţiei) încoace. Panourile expoziționale prezintă reproduceri după fotografii originale de epocă şi clişee pe sticlă păstrate în colecţiile bibliotecii, multe dintre ele fiind inedite. Fotografiile istorice înfățișează sălile de lectură așa cum au arătat în diferite perioade, dar și spațiile mai puțin accesibile publicului, cum sunt birourile bibliotecarilor. Privitorul este ghidat prin spaţiile interioare şi prin timp, din momentul realizării proiectului, până la începutul anilor 1990 şi chiar spre viitor, prin planurile noului corp.
Secţiunea găzduită de Sala “Gheorghe Sion” a Colecţiilor Speciale prezintă cele mai importante etape din istoria de peste 150 de ani a bibliotecii, precum şi diversitatea valoroaselor colecţii adunate în acest răstimp. Expoziţia urmăreşte în patru secvenţe ordonate cronologic transformările instituţionale în contextul mai larg politic şi social care le-a determinat. Am marcat atât evenimentele însemnate şi momentele de turnură din parcursul instituţiei, cât şi organizarea şi dezvoltarea activităţilor profesionale şi ale serviciilor puse la dispoziţia cititorilor. Exponatele provin din Colecţiile Speciale ale BCU Cluj, din Arhiva Bibliotecii, precum şi din colecţiile unor bibliotecari.
Perioada 1872-1919
Prima secţiune prezintă înfiinţarea bibliotecii şi funcţionarea ca parte a Universității Regale Maghiare din Cluj (1872-1918). Expoziţia se deschide cu o reproducere a unei fotografii, realizată de fotograful Clujului, Ferenc Veress, în 1859 şi o ilustrată, care prezintă clădirile în care a funcţionat biblioteca şi universitatea la începuturi. Reprezentativ pentru aceeași perioadă este primul regulament de funcționare, elaborat de Károly Szabó (primul director al bibliotecii), care reglementează drepturile şi obligaţiile cititorilor.
Creşterea semnificativă şi organizarea fondurilor bibliotecii au impus elaborarea unui catalog global, în format de carte, accesibil deci şi din afara bibliotecii. Acesta a fost tipărit în cinci volume în anii 1892-1902, sub coordonarea noului director, Zoltán Ferenczi, căruia i se datorează actualizarea şi completarea regulamentul bibliotecii. În expoziţie este prezentat un exemplar din versiunea oficială, tipărită în Hivatalos Közlöny (Monitorul Oficial) în data de 26 Ianuarie 1900, care poartă adnotările directorului. Acestuia i-a urmat în funcţie istoricul literar Pál Erdélyi, al cărui nume se leagă de construcția „Palatului Bibliotecii”, clădire în care instituția continuă să îşi desfășoare activitatea şi astăzi. În condițiile dezvoltării permanente a colecțiilor şi numărului tot mai mare de cititori, construcția unui edificiu propriu, special conceput pentru nevoile bibliotecii, devenise o problemă stringentă. În urma demersurilor noii conduceri în anii 1903-1904 a fost achiziționat terenul şi s-a organizat concursul de proiecte, clădirea fiind ridicată în doar doi ani (1906-1907) şi amenajată în anul 1908.
Foto 1. Construcţia palatului bibliotecii, 1906
Foto 2. Mutarea din clădirea universităţii, 1908
Deja în decembrie 1908 biblioteca îşi deschidea porțile pentru studenţi. Despre primii vizitatori şi despre funcționarea serviciilor pentru cititori în această perioadă dau mărturie cartea de oaspeţi a bibliotecii şi cartea de mesaje de la Ghişeu. Activitatea de bibliotecă a avut însă de suferit odată cu izbucnirea Primului Război Mondial. Angajaţii bărbaţi au plecat pe front, aşa cum s-a întâmplat şi cu Ignác Balogh, care în septembrie 1914 îi trimitea colegului său Lajos Izsó o carte poştală, inclusă în expoziţie. De asemenea, punerea în siguranță a materialelor de valoare a devenit o prioritate. Acestea au fost împachetate şi pregătite pentru a fi evacuate, după cum dezvăluie o serie de liste întocmite în anul 1916. După Primul Război Mondial şi înfăptuirea Marii Uniri, biblioteca a trecut în subordinea noii administrații, urmând să deservească şi să funcţioneze în cadrul recent înființatei universități românești. La 12 mai 1919, Biblioteca intra temporar în subordinea Consiliului Dirigent, predarea făcându-se potrivit protocolului care încheie această secţiune. Documentul este scris de Antal Valentiny şi semnat de Farkas Gyalui, Antal Valentiny, Lajos Kelemen, Miklós Ferenczi şi Vasile Bichigean.
Perioada 1919-1940
Foto 3.: Directorul Eugen Barbul (stânga), director adjunct Farkas Gyalui (stânga) împreună cu doi vizitatori
A doua parte prezintă trecerea sub administrație românească după Marea Unire şi evoluțiile din perioada interbelică (1919-1940). Cartea de onoare a instituţiei cu semnăturile membrilor Familiei Regale a României marchează momentul vizitei acestora din 2 februarie 1920 cu ocazia inaugurării universității românești din Cluj. Odată cu schimbarea de regim Biblioteca trebuia să se adapteze noilor condiții, având de acum menirea de a sprijini atât studiul şi cercetarea, cât şi cultura națională în Ardeal. Noua identitate este reflectată de ex-libris-ul realizat în 1926, cu simbolul lupa capitolina, dar şi de donația boierului moldovean Gheorghe Sion care a suplinit lipsa vechilor cărţi româneşti şi a îmbogăţit biblioteca cu un tezaur impresionant de stampe, fotografii, hărţi, monede şi alte piese de mare preţ.
Foto 4. Cititorii în Sala de ziare
Secţiunea prezintă şi o serie de mărturii privitoare la activitatea cotidiană a instituţiei: o fotografie originală cu cititorii din sala de ziare, un permis de bibliotecă - act care a fost introdus în aceasta perioadă, până atunci cărţile fiind consultate pe baza carnetului de student -, un buletin de cerere pentru cărţile din depozit, un buletin de împrumut pentru cărţile scoase din bibliotecă, un afiş şi invitaţii la expoziţii. Contribuţiile directorului Eugen Barbul legate de deschiderea Bibliotecii Populare şi de reluarea lucrărilor la etajul I al clădirii, prin construcţia a trei săli noi de lectură, sunt de asemenea evidenţiate. Sfârşitul acestei perioade este marcat în expoziţie prin lista colecţiei cărților vechi româneşti întocmită cu ocazia împachetării în lăzi, în luna iulie a anului 1939, când ameninţarea războiului făcea din nou necesare pregătirile pentru adăpostirea valorilor.
Perioada 1940-1945
A treia secvenţă ilustrează scindarea produsă în urma Dictatului de la Viena (1940) şi funcţionarea paralelă a bibliotecilor la Cluj şi în refugiu la Sibiu (1940-1945). Activitatea din perioada refugiului la Sibiu este surprinsă în cateva fotografii originale, realizate de Emil Fischer în 1943, cu clădirea Liceului “Domniţa Ileana” care a găzduit universitatea şi biblioteca, cu sala de lectură şi cu biroul bibliotecarilor. Tot de atunci datează şi condica de prezenţă a personalului, prin intermediul căreia putem cunoaşte nu doar numele angajaţilor, ci şi programul lor, încorporarea unora dintre bibliotecari sau desfăşurarea de activităţi la Biblioteca Brukenthal.
Foto 5. Clădirea universităţii şi bibliotecii din Sibiu
Foto 6. Angajaţii bibliotecii din Cluj
Personalul bibliotecii rămase la Cluj este imortalizat într-o fotografie de grup cu Lajos Kelemen în centru, lângă el alţi angajaţi al bibliotecii, intelectuali de seamă ai epocii: József Köpeczi Sebestyén, Andor Réthy, Zsigmond Jakó, István Monoki, Árpád Herepey. Cei din urmă au condus biblioteca după 1942, revenindu-le şi sarcina dificilă de a asigura supraviețuirea colecțiilor. Măsurile luate şi-au dovedit eficacitatea în octombrie 1944, când un obuz tras de trupele germane asupra Clujului a lovit acoperișul depozitului bibliotecii şi în urma suflului s-au spart mai mult de 200 geamuri. Daunele produse pot fi observate în două fotografii, dar evenimentul nu s-a soldat cu răniți şi nici fondul de carte nu a fost afectat semnificativ.
Perioada 1945-1990
Ultima etapă istorică cuprinde reorganizarea ca Bibliotecă Centrală Universitară şi activitatea din perioada comunistă, până la reîntoarcerea „prin cultură la libertate” (1945-1989). În această perioadă bibliotecile paralele ale universității maghiare şi universității româneşti s-au reunit sub numele Biblioteca Universitară din Cluj, continuând să deservească ambele instituţii de învăţământ superior. Directorii celor două şi-au păstrat funcţia (până în anul 1947), lor adăugându-li-se, tot ca director, Victor Cheresteşiu. Era începutul unei noi epoci. Memoriul privind încadrarea personalului Bibliotecii Universităţilor din Cluj, din 10 septembrie 1945, detaliază noile sarcini ale instituției. Pe lângă demersurile pentru unificarea colecțiilor şi catalogarea lor comună, se avea în vedere „defascizarea materialului de cărţi”, completarea fondurilor “cu cărţi şi reviste de ştiinţă marxistă şi leninistă” şi „democratizarea Bibliotecii”.
Foto 7. Holul principal al bibliotecii, anii 1950
Instaurarea comunismului a adus schimbări importante. Însemnele noului regim au fost afişate în holul de intrare al Bibliotecii, iar fondurile de carte au început să fie epurate de publicaţiile înscrise între „lecturile interzise”, fiind creat Fondul „S” Secret, cu regim special de funcţionare. Tot ca efect al instaurării comunismului, Lucian Blaga a fost exclus din universitate şi numit în 1951 bibliotecar-șef la Biblioteca Filialei Academiei Cluj, instituţie care funcţiona în clădirea Bibliotecii Universitare. În memoria activităţii desfăşurate de Blaga în spaţiile bibliotecii, BCU Cluj îi poartă azi numele. Expoziţia prezintă două amintiri din acea perioadă: o fotografie cu Blaga în biroul de la etajul I, „sub nebănuitele trepte”, şi un manuscris olograf cu un fragment din traducerea lui Faust, realizată în același birou.
În urma reformei învățământului din 1949, biblioteca devine Bibliotecă Centrală Universitară, iar bibliotecile facultăților devin biblioteci filiale. Noua denumire a instituţiei apare în antetitlul Îndrumătorului cititorului, publicat în anul 1952. Buletinele de cerere folosite la acea vreme erau bilingve, cu rubrici separate pentru Universitatea Babeș şi Universitatea Bolyai, unificate abia în 1959. Sălile a două dintre bibliotecile filiale sunt prezentate în fotografii: biblioteca Facultăţii de Matematică şi Fizică şi biblioteca Facultăţii de Chimie. Tot din seria exponatelor care reconstituie activitatea cu cititorii face parte un permis de biblioteca din anul 1975.
Specifice perioadei erau şi cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru bibliotecari, desfăşurate cu regularitate, mai ales că din 1976 biblioteca universitară a devenit centru de îndrumare metodologică a bibliotecilor de învăţământ superior din zonă. Programul unui asemenea curs din 1972 şi fotografiile realizate cu o ocazie similară în 1976 dezvăluie, pe de o parte, cum se organizau aceste acţiuni, iar pe de altă parte, larga participare a bibliotecarilor.
Foto 8. Aparat de microfilmat tip „Documator”, anii 1960
În plus, secţiunea evidenţiază că în cadrul bibliotecii se desfăşura o importantă activitate de cercetare: erau publicate studii despre colecţiile bibliotecii, se organizau simpozioane ca cel din anul 1974 (Biblioteca şi învăţământul. Direcţii de modernizare şi perfecţionare), iar serviciul bibliografic publica bibliografii tematice şi selective. Din anul 1966 este editată lucrarea Referinţe critice, continuată şi în prezent. Expoziţia se încheie cu un jurământ de serviciu din 1975, şi cu o diplomă acordată Serviciului Bibliografic în 1989. Ultimul exponat marchează întoarcerea la democraţie: o fotografie din 1990 cu un grup de studenţi în holul principal al bibliotecii care îi aştepta cu sentinţa lui Goethe: „Cultura este libertate”.
Foto 9. Masa bibliotecarului
În completarea actelor, fotografiilor, manuscriselor şi publicaţiilor expuse în vitrine, „masa bibliotecarului” recreează atmosfera de odinioară prin obiecte din inventarul iniţial (1909) şi interbelic al bibliotecii. Printre acestea se numără piese de mobilier, suporturi metalice pentru cărţi comandate la Viena şi Budapesta, o maşină de scris marca Mercedes, achiziționată în 1937, ştampile vechi de bibliotecă, instrumente de scris.
Din colecţiile bibliotecii
În final am ales să expunem o serie de piese excepționale din colecţiile bibliotecii, pe care publicul are rar ocazia să le vadă: scrisori ale unor personalități care au schimbat traiectoria propriilor domenii de activitate, rarități bibliofile şi obiecte muzeale deosebite. Între piesele de corespondenţă se numără o scrisoare a lui Charles Darwin către medicul şi profesorul de anatomie şi zoologie, Carl Gegenbauer (1826-1903); scrisori ale lui Carl Gustav Jung (fondatorul psihologiei analitice), Alfred Adler (întemeietorul școlii de psihologie individuală) și Edmund Husserl (părintele fenomenologiei) către profesorul clujean Nicolae Mărgineanu; precum și o scrisoare a lui Mircea Eliade trimisă etnologului Ovidiu Bârlea, dar ajunsă în colecția Ion Mușlea. Se alătură un manuscris muzical cu semnătura olografă a lui Ciprian Porumbescu, din donația Andrei Bârseanu, și lucrarea lui Hermann Oberth cu autograful autorului.
Foto 10. Sâmbăta morţilor, manuscris olograf al Reginei Maria.
În continuare, scrisoarea trimisă directorului bibliotecii, Eugen Barbul, de Casa Reginei Maria informează cu privire la expedierea ca donație a unor file din însemnările zilnice ale suveranei. Acel manuscris, cu titlul Sâmbăta Morților, este de asemenea expus, alături de batista Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) intrată prin donația Kremnitz, intermediată de profesorul Octavian Șchiau. Cele mai populare publicații ale bibliotecii nu puteau lipsi. Este vorba despre „liliputane”, dintre care am selectat o lucrare a aceleiași Carmen Sylva, calendare, cărticele cu legături speciale, o serie de ilustrate cu clădirile simbolice ale Clujului și cea mai veche ediție de acest fel, tipărită în 1816. Finalul secțiunii aduce în atenție obiecte muzeale din secolul al XIX-lea, neașteptate pentru colecțiile unei biblioteci: evantaiul și carnetele de bal ale Elenei Pop Hossu-Longin; pipa și pintenii lui George Pop de Băsești; un pieptene de barbă folosit de un membru al familiei Negri și donat de Gh. Sion; tabachera poetului Vasile Alecsandri. Astfel, secțiunea aduce un omagiu tuturor donatorilor bibliotecii. Obiectul cel mai de preț, cu o valoare simbolică deosebită, este însă cheia clădirii bibliotecii. Semnificativă pentru trecutul instituției, pentru edificiul ei și pentru activitatea bibliotecarilor, aceasta încheie expoziția, dar deschide în fiecare zi porțile pentru cititori și vizitatori, din 1909 și, sperăm, pentru multă vreme de acum înainte.
Foto 11. Cheia bibliotecii din 1909
Expoziția a fost realizată în cadrul proiectului „Memoria patrimoniului urban. Biblioteca Universității din Cluj”, susținut de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin Asociația Philobiblon, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
