Sumar
Editorial
Florina Ilis
Principala condiție a funcționării unei biblioteci o reprezintă existența unor fonduri bogate de publicații, dar și organizarea modernă a unor spații care să permită accesul la cărți, precum și lectura acestora în cele mai bune condiții. În plus, o bibliotecă universitară este obligată, prin specificul ei, să dispună atât de colecții de publicații vechi, necesare cercetărilor cu profil istoric, cât și de carte nouă, care să permită accesul la ultimele descoperiri ale științelor contemporane. Armonizarea acestor direcții, mai ales în contextul crizei sanitare pe care o traversăm astăzi, reprezintă o adevărată provocare pentru orice bibliotecă. (întregul articol)
Szabó Károly (1824 - 1890)
Fișă de dicționar
Szabó Károly – n. 1824, Köröstárcsa, Ungaria – m. 1890, Cluj, România. Istoric, scriitor, traducător, bibliograf, bibliotecar, membru al Academiei Maghiare de Știință. (întregul articol)
Eugen Barbul (1875-1960)
Paula Cotoi
Eugen Barbul (23 ianuarie 1875, Lipău – 1960, București) a fost fiul lui Augustin Barbul, descendent al familiei Barbul de Gaura (Valea Chioarului), înnobilată în secolul al XVII-lea, și al Vilhelminei Kolbusewski, membră a altei familii nobiliare, originară din Polonia. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Carei, cu excepția unui an petrecut la Oradea, unde și-a completat apoi formarea cu studii de teologie. A continuat în același domeniu la Budapesta, în anul universitar 1893-1894, și la Esztergom în anul universitar 1894-1895. (întregul articol)
Instrumentalizarea politică a bibliotecilor germane sub regimul naţional-socialist
Septimiu Jurcă
Preluarea puterii de către Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist German, în anul 1933, a avut un efect nefast inclusiv asupra vieţii culturale, fiind luate în vizor şi bibliotecile pentru a asigura susţinerea ideologiei naţional-socialiste. Controlul strict al sectorului cultural era esenţial, deoarece acesta juca un rol major în ceea ce priveşte propagarea doctrinei naziste, instituţiile de cultură devenind o portavoce a noii puteri.
Sarcina bibliotecilor de a contribui la ridicarea nivelului cultural al poporului german a fost instrumentalizată politic şi pusă în slujba ideologiei naţional-socialiste. (întregul articol)
A fi sau a nu fi membru în asociațiile profesionale de specialitate
Nicoleta-Roxana Dinu
În dezvoltarea profesiei, un factor important îl constituie participarea la programe de instruire, la întâlniri profesionale și apartenența la asociațiile profesionale. Asociațiile profesionale sunt considerate un partener viabil în crearea de standarde, furnizarea de programe de educare continuă și în promovarea rolului profesiei societății.
Prezentul text se dorește a fi un îndemn pentru toți profesioniștii din științele informării și documentării, care au deja experiență în domeniu, dar și pentru cei care pășesc acum în universul biblioteconomic, de a adera la o asociație, din România și/sau de peste hotare, care să-i reprezinte și în cadrul căreia să contribuie cu idei și inițiative, în scopul consolidării propriei profesii. (întregul articol)
Biblioteca dincolo de ziduri
Elena Firea
Într-un text scris cu aproape trei decenii în urmă și devenit emblematic între timp, care își propunea să investigheze diversele tentativele de a crea biblioteci universale începând cu epoca Renașterii, Roger Chartier enunța profetic că „într-un anumit sens, biblioteca viitorului pare într-adevăr să fie o bibliotecă fără ziduri [...] în care toate textele pot fi colectate, adunate și parcurse pe un ecran”. Nimeni nu își putea imagina că o pandemie izbucnită pe neașteptate la începutul anului 2020 avea să forțeze majoritatea bibliotecilor să funcționeze „fără ziduri” sau, mai bine spus, „în afara zidurilor” mult mai curând decât preconizase Roger Chartier. Între ele, firește și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. (întregul articol)
Servicii de bibliotecă în pandemie. Cazul unor biblioteci importante din România
Maria-Stela Constantinescu-Matiţa
Pandemia generată de noul coronavirus a adus în faţa lumii provocări unice, în unele situaţii chiar fără soluţii de ieşire din impasul nemaiîntâlnit până acum. Izbucnirea neaşteptată a crizei generate de COVID-19 a forțat profesioniștii din biblioteci să găsească modalități de lucru noi într-un interval de timp extrem de scurt, adaptate noilor schimbări survenite, să ofere utilizatorilor servicii la distanță adecvate în timpul acestei urgențe de sănătate publică, platforme digitale care să susţină educaţia şi cultura, să menţină în parametri optimi statu-quoul bibliotecilor aşa cum i-au obişnuit acestea pe utilizatorii lor şi chiar mai mult de atât. (întregul articol)
Lungul drum dintr-o sferă culturală în alta. Practica traducerii textelor științifice
Anca Chiorean
Philobiblon. Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities, fiind o revistă multidisciplinară, publicată în limba engleză și indexată în bazele de date internaționale, necesită o atenție deosebită din punctul de vedere al activităților de traducere și corectură a textelor primite în redacție, pentru a păstra nivelul înalt al calității științifice care a dus la solidificarea prestigiului ei academic. Studiile trimise de către autori pentru a fi supuse procesului de peer review pot fi în engleză sau în română, iar în cazul în care ele sunt oprite pentru publicare, trebuie trecute prin filtrul proofreading-ului, sau transferate complet în limba de circulație internațională, ceea ce duce la o mai bună vizibilitate atât a revistei, cât și a bibliotecii. Condiția principală a traducerii textelor în redacție este ca autorii lor să fie cadre didactice universitare sau cercetători afiliați centrului universitar clujean. (întregul articol)
