Cuprins
La mulţi ani, dragul meu bibliotecar!
De Ziua Bibliotecarului Român (23 aprilie)
Roxana Căruceriu
Am găsit recent o definiție în limba engleză a bibliotecarului. ”Librarian = (n) keeper of books; giver of answers; original search engine; guardian of knowledge. See also: magical book recommender”. În traducere, înseamnă: ”Bibliotecar = (substantiv) păstrător de cărți; dătător de răspunsuri; motor original de căutare; păstrător al cunoașterii. Vezi, de asemenea: persoană magică care recomandă cărți”.
Mi s-a părut cea mai frumoasă definiție pe care o poate primi un bibliotecar și care poate îngloba, în câteva cuvinte, ceea ce face un bibliotecar. (întregul articol)
Filialele Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca
Monica Baciu, Clara Fulea, Alina Man, Gabriela Petrușel, Daniel Vlassa
Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, la articolele din cadrul capitolului Structura organizatorică se face referire la bibliotecile filiale, precizâdu-se că: art. 13 „Structura Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga este formată dintr-o unitate centrală, cu funcţie coordonatoare şi din mai multe unităţi filiale specializate.” De asemenea, la art. 15 se precizează că: „La solicitarea Universităţii Babeş-Bolyai, Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga poate înfiinţa biblioteci filiale de specialitate pe lângă facultăţi, colegii, departamente, secţii, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, încadrate cu personal propriu, dacă instituţia solicitantă asigură spaţiile adecvate, baza materială (mobilier, echipamente electronice etc.), curăţenia şi cheltuielile de întreţinere, iar Ministerul Educaţiei asigură suplimentarea schemei de funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare cu numărul posturilor necesare.” În continuare, la art. 16 se aduc câteva precizări: „Conducerea Universităţii Babeş-Bolyai nu poate schimba destinaţia spaţiilor special constituite pentru biblioteci. Atribuirea spaţiilor destinate bibliotecii se va face numai cu avizul conducerii bibliotecii, respectând standardele optime de funcţionare, conform Legii bibliotecilor nr.334/2002, cu modificările şi completările ulterioare.” (întregul articol)
Tradiţie şi realitate. Biblioteca de Istorie Modernă
Delia Vaida-Voevod
Biblioteca de Istorie Modernă se află pe strada Napoca, la numărul 11. Ori de câte ori treci pragul acestei clădiri poți călători cu gândul în lumea Clujului de odinioară.
Totul a început la 1 februarie 1920, dată la care s-a înființat Institutul de Istorie Națională, cu ocazia inaugurării Universității Ferdinand I. Însuși regele care a fost prezent la acest eveniment a anunțat că oferă suma de 400.000 de lei pentru înființarea institutului. Până în 1929, Institutul de Istorie Națională a funcționat în clădirea universității. Cu ajutorul donațiilor și a sumelor oferite de statul român s-a reușit cumpărarea clădirii de pe strada Napoca. În luna iunie 1937 biblioteca își deschide porțile în noul sediu, la inaugurare fiind prezent Regele Carol al II-lea. În prezent Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai își desfășoară activitatea în continuare, având săli de curs, săli de seminar și nu în ultimul rând bibliotecă. (întregul articol)
Un reper în geografia culturală a Clujului: Strada Ion I. C. Brătianu nr. 22. Biblioteci, evenimente și personalități
Mihaela Pop
Orașul Cluj-Napoca a fost și va rămâne un centru de cultură apreciat atât în țară, cât și în străinătate, prin faimoasele sale universități, prin evenimentele culturale de muzică, teatru și film care au loc periodic și care aduc în prim plan personalități din diverse domenii de activitate. La nr. 22 pe str. Ion I.C. Brătianu își au sediul patru instituții culturale importante, și anume: Institutul Francez cu o mediatecă, Institutul și biblioteca de Studii Germane, Biblioteca de Studii Europene și Biblioteca de Studii Americane „J.F. Kennedy”. (întregul articol)
Biblioteca Americană „J.F. Kennedy” la 30 de ani de la înființare
Dana Dragoş
Privită din perspectiva universului livresc, o bibliotecă ce abia a împlinit 30 de ani este o bibliotecă extrem de tânără, aproape un copil, comparată însă cu ritmul de dezvoltare umană ar fi o ființă în deplinătatea puterilor. Începuturile Bibliotecii Americane din Cluj se situează în perioada de după căderea regimului comunist din România. Contextul politic de la începutul anilor ‘90 era orientat spre Occident, spre crearea a cât mai multe legături economice dar și culturale.
Cu puține urme pentru a stabili momente precise din dezvoltarea bibliotecii, ne folosim pentru a reconstitui începuturile ei de registrele de inventar, alte documente de gestiune și fragmente de presa. (întregul articol)
Popovici Mircea: Activitatea publicistică
Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani-Biblioteca Studii Economice
Bibliotecar între 1965-1984
Chevul Tünde
S-a născut în comuna Tanucu, judeţul Vaslui pe 13 ianuarie 1923. A absolvit liceul la Cluj Napoca în 1942, iar în anul 1944 Şcoala Militară din București, apoi, după terminarea școlii, pleacă în război. A fost licenţiat în drept şi în istorie-filozofie.
Între anii 1945-1947, a fost angajat în Cadrul Batalionului 6 U.M.Cluj, iar între 1947-1949 a fost la Şcoala ofiţeri activi din Sibiu; din 1956 a fost trecut în rezervă. Între 1956-1962 lucra ca tehnician la Sfatul Popular Regional din Cluj.
În 1962 a fost numit bibliotecar la Institutul Agronomic Cluj, iar în 1965 s-a trensferat la biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani, apoi, după unirea cu BCU, fiind avansat în funcţia de şef serviciu. (întregul articol)
Keith Khan-Harris, The Babel Message. A Love Letter to Language (Thriplow, UK: Icon Books, 2022)
Anca Chiorean
Keith Khan-Harris este sociolog și scriitor, lector la Leo Baeck College, lector asociat și membru de onoare la Birkbeck College. Domeniile sale de interes acoperă o gamă diversă de subiecte (de la studii evreiești la muzică metal), dar limbajul pare a fi una dintre cele mai adânc înrădăcinate.
The Babel Message. A Love Letter to Language este o explorare aprofundată a dimensiunilor multiple, a posibilităților de formă și exprimare a limbilor lumii, pivotând în jurul mesajului de avertizare din interiorul oului cu surpriză Kinder (WARNING, read and keep: Toy not suitable for children under 3 years. Small parts might be swallowed or inhaled), folosit mai mult ca un câmp deschis pentru o analiză lingvistică, culturală și socio-politică aplicată, mai degrabă decât ca un studiu de caz steril. Structura conține patru părți inegale și, separat, o dublă introducere, un apendice și un index de limbi. Volumul se deschide cu propriul mesaj de avertizare, "WARNING, read and keep" subliniind, pe de o parte, că, deși conține traducerile aceluiași mesaj în zeci de limbi, pot exista într-adevăr greșeli. (întregul articol)
