Sumar
Szabó Károly, primul director al Bibliotecii Universitare din Cluj
Győrfi Dénes
Spre deosebire de întemeierea Universităţii clujene, care este foarte bine documentată, despre înființarea Bibliotecii Universitare avem relativ puţine date la dispoziţie. Legea care prevedea înființarea Universităţii nu conține nicio referire la Bibliotecă, organizarea ei realizându-se ulterior, prin regulamentul de funcţionare al instituției. În anul 1872, Universitatea nou înființată, neavând încă o bibliotecă proprie, a apelat la Societatea Muzeului Ardelean, care deţinea o bibliotecă deosebit de valoroasă, înfiinţată în 1859, ce conţinea 30408 de volume. Potrivit contractului semnat între ministerul instrucţiunii publice şi Societatea Muzeului Ardelean, Societatea şi-a cedat biblioteca, cu menţinerea dreptului de proprietate, spre folosinţa Universităţii clujene, care s-a obligat să plătească o sumă anuală de 5000 de forinţi şi să asigure depozitarea corespunzătoare a publicaţiilor. Iniţial colecţiile Muzeului Ardelean au fost îmbogăţite în special cu publicaţii referitoare la istoria şi cultura Transilvaniei, iar fondul de carte al Universităţii a fost completat cu literatura ştiinţifică universală, cele două colecţii completându-se reciproc într-un mod fericit. (întregul articol)
Ferenczi Zoltán (1857 - 1927)
Eva Szegedi
Ferenczi Zoltán n. 1857 Borșa, m. 1927 Budapesta – Istoric literar, bibliotecar, membru al Academiei Maghiare de Științe.
Născut la 7 octombrie 1857, la Borșa, într-o familie cu zece copii, a studiat la Colegiul Reformat din Cluj, și din anul 1874 a devenit student al Universității din Cluj. Prelegerile profesorului de limbă germană, Meltzl Hugó, l-au marcat pe tânărul Ferenczi, fiind unul dintre cei 20 de studenți care au beneficiat de bursă de stat, acordată pentru excelență în studii. În anul 1879 devine doctor în filologie și profesor la Școala de Băieți din Cluj, iar doi ani mai târziu, profesor universitar, titular al cursului de istorie literară despre evoluția literaturii maghiare de după anul 1771. (întregul articol)
File de istorie. Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii economice 1960 - 1989
Prima parte: Colectivul bibliotecii; activitatea documentară și științifică a bibliotecarilor
Chevul Tunde, Maria Crișan
În articolul de față dorim să prezentăm cercetările noastre referitoare la istoria Bibliotecii de Științe Economice, în cazul de față, prezentarea Colectivul bibliotecii; activitatea documentară și științifică a bibliotecarilor între 1960-1990.
Biblioteca de Științe Economice are la origine fondurile bibliotecii Institutului Pedagogic de 3 ani. În repetate rânduri, mai ales după 2006 (anul în care biblioteca a ajuns să funcționeze în actualul spațiu), am fost solicitaţi să comunicăm cât mai multe informații despre istoricul bibliotecii, despre începuturile acesteia, dar am constatat că noi deţineam doar informații aproximative, neclare. Am fost preocupați în tot acest timp de corectitudinea datelor și informaţiilor care ne erau solicitate în legatură cu acest subiect. Oricât de puţine, documentele cercetate în arhiva internă a bibliotecii, în statisticile mai vechi, în registrele de evidenţă, ne-au ajutat la reconstituirea activităţilor și a evenimentelor care alcătuiesc istoria bibliotecii. (întregul articol)
BCU Cluj − „Fondul Nae Antonescu” (fragmente de corespondență)
Călin Emilian Cira
Biblioteca, prin definiţie, este un loc al cărţii, un spaţiu al lecturii, studiului şi întâlnirii. Viaţa culturală nu poate fi despărţită de această instituție, iar Clujul nu poate trăi deplin fără Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Spre acest loc se îndreaptă scriitori, cercetători, cadre universitare, studenţi şi mulţi doritori de „bună zăbavă” şi întâlnire cu „prieteni siguri” − cărţile.
Un cărturar care deseori cerceta fondurile instituției clujene a fost profesorul Nae Antonescu. Ioan Antonescu s-a născut în data de 18 decembrie 1921 la Terebeşti. Și-a început studiile la Şcoala Normală din Oradea, între anii 1936-1940, și le-a încheiat la Bucureşti, unde s-a refugiat în urma trecerii zonei de Nord-Vest a Transilvaniei sub stăpânirea statului maghiar. În anul 1949 a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj, iar între 1955-1958 a urmat cursurile (fără frecvență) la Institutul de Ştiinţe Economice din Bucureşti. (întregul articol)
Din experienţele unui bibliotecar tânăr - vechi profesor
Episodul 1. Înainte de…
Iulia-Veronica Pop
Nu e nici timpul şi nici locul pentru De ce? Dacă ştiam dinainte… etc. etc. A venit şi ne învăţăm cu starea asta şi ne-om dezvăţa şi de ea, ca de atâtea altele, când o fi să fie. E limpede că îmi lipsesc copilandrii ăştia şi cărţile pe care le duceam mereu cu mine. Mi-am spus mereu că ceea ce îmi doresc cel mai mult din experienţa mea de dascăl e să îi învăţ să ţină o carte în mână. Mă vedeau, şi pe mine şi pe colegele de aceeaşi specialitate, întotdeauna cu cărţi puse pe catalog în drum spre sala de clasă, uneori rugându-i să ne ajute. Deşi a dispărut mândria aceea a elevului care îşi ajuta profesorul măcar şi la cărat cărţi şi fişe, ţănţoşenia aceea care ne făcea pe noi, ăştia mai vechi, aproape invincibili, buna creştere în cei şapte ani de acasă îi punea să îşi ofere ajutorul şi veneau până la catedră cu comorile paginate şi simţindu-se nişte semizei: doar mergeau dincolo de locul lor în bănci. (întregul articol)
Plimbare prin cartierele Clujului, la 1937
Felix Ostrovschi
Din lungul traseu al istoriei am ales de această dată să coborâm într-o gară situată geografic în Cluj și cronologic în anul 1937. Am fi putut alege orice altă locație și orice alt moment al istoriei. Însă, cercetările noastre ne-au coborât de această dată pe peronul Clujului din anul 1937.
Marea particularitate a secolului XX și a celui contemporan nouă este faptul că „omul nu se mai concepe ca un individ liber, autonom, independent e o lume pe care o influențează fără să o determine. Devine conștient de sine în istorie, se simte solidar cu lanțul timpurilor și nu se poate concepe izolat de continuitatea vârstelor anterioare. Manifestă curiozitate față de istorie ca față de o prelungire a sa, a unei părți a ființei sale”. Curiozitatea ne-a îndemnat să răscolim ungherele umbrite ale Clujului, pentru a vedea cum trăiau și simțeau generațiile de clujeni anterioare timpurilor noastre. (întregul articol)
Győrfi Dénes, Bibliotheca Universitatis Claudiopolitanae. Evoluția instituțională și practici ale lecturii în Clujul universitar (1872-1945), Cluj-Napoca, Argonaut, 2019, 340 p.
Florina Ilis
Lucrarea Bibliotheca Universitatis Claudiopolitanae. Evoluția instituțională și practici ale lecturii în Clujul universitar (1872-1945). Cuvânt înainte prof.univ.dr. Csucsuja István, postfață de prof.univ.dr. Doru Radosav prezintă într-o succesiune istorică principalele etape ale înființării, consolidării și funcționării Bibliotecii Universității din Cluj, începând cu 1872 și până în 1945. Astfel, împărțit în patru capitole mari, volumul lui Győrfi Dénes urmărește istoria bibliotecii în cele patru etape distincte de funcționare ale acesteia: prima etapă, cuprinsă între anii 1872-1918, cea de-a doua cuprinzând perioada interbelică, 1919-1939 şi a treia, mai scurtă, care cuprinde refugiul de la Sibiu 1940-1945 și ultima, elaborată sub forma unei concluzii, referindu-se numai la anul 1945 și la revenirea la Cluj a bibliotecii. (întregul articol)
The End of Wisdom? The Future of Libraries in a Digital Age, ed. David Baker, Wendy Evans, Amsterdam, Elsevier, 2017
Anca Chiorean
Volumul de față reprezintă o antologie de texte (contribuții ale unor specialiști atât din domeniul uman, cât și din cel real) care încearcă să problematizeze, să contextualizeze sau chiar să răspundă la o întrebare care poate fi ridicată în cazul tuturor domeniilor, și anume – „Încotro se îndreaptă...?”, cu înțelesuri mai mult sau mai puțin optimiste. Volumul colectiv The End of Wisdom? The future of Libraries in a Digital Age, editat de David Baker, Wendy Evans și publicat în 2017, după cum anunță în prefață, a apărut din dorința de a continua discuțiile deschise odată cu A Handbook of Digital Library Economics (2013) și Libraries and Society (2011). (întregul articol)
