Studii și recenzii
Priorităţi în reorganizarea şi conservarea fondurilor de publicaţii din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca
Monica Stoica
Adriana Szekely
Bibliotecile dețin colecții valoroase de carte, documente, graficӑ, fotografii, iar materialele din care sunt constituite – hârtie, pergament, piele, lemn, peliculӑ fotograficӑ, adezivi – au o trӑsӑturӑ comunӑ: instabilitatea chimicӑ. Pe lângӑ aceastӑ caracteristicӑ, și factorul uman are o contribuție importantӑ, atunci când bunurile sunt expuse, depozitate, fotografiate, cercetate etc., din cauza modului necorespunzӑtor sau neglijent în care sunt manipulate. Rezultatul final al acțiunii conjugate a tuturor acestor factori duce la: fragilizarea obiectelor, decolorarea, deformarea, exfolierea, mucegӑirea sau atacul biologic. Din pӑcate, o trӑsӑturӑ comunӑ, a tuturor acestor procese este caracterul lor ireversibil. Din acest motiv, se impune elaborarea și aplicarea unui plan de mӑsuri menit sӑ întârzie cât mai mult cu putințӑ mecanismele de degradare la care sunt supuse bunurile culturale. Singurul demers în acest sens este conservarea preventivӑ, adicӑ aplicarea acelor mӑsuri care ar împiedica acțiunea factorilor de risc: factori naturali, ai mediului ambiant, poluanții, factorii biologici și, nu în ultimul rând, factorul uman. (întregul articol)
Literatura omiletică medievală în colecțiile BCU Cluj-Napoca (II)
Paula Cotoi
Manuscrisele medievale alcătuiesc un corpus destul de restrâns în rândul colecțiilor deținute de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Lucrarea Manuscrisele medievale occidentale din România. Census – primul demers de inventariere a tuturor codicilor datați în perioada medievală, aparținând orizontului cultural latin, păstrați în colecții românești – evidențiază un număr de douăzeci și două de asemenea manuscrise. Acestora li se alătură totuși o serie de fragmente recent descoperite, precum și unele volume de sorginte răsăriteană, în limba slavonă, din secolele XV-XVI. Toate acestea au în comun două aspecte importante. Una dintre caracteristicile acestui material este păstrarea sa cu precădere în formă incompletă sau chiar fragmentară. Apoi, conținutul le plasează predominant în sfera religioasă, cele mai multe având utilitate liturgică. Lucrarea de față, venind în continuarea prezentării tipăriturilor cu conținut omiletic, publicată în numărul anterior, va oferi o scurtă trecere în revistă a predicilor păstrate în copii manuscrise medievale în colecțiile bibliotecii universitare clujene. (întregul articol)
Donaţii şi donatori din perioada postbelică (1945-2016)
Iulia-Maria Puie
Ion Rațiu este o altă personalitate politică și culturală care a ales ca biblioteca și colecția lui de documente să fie donate Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Acestea se găsesc într-o sală care îi și poartă numele și sunt puse la dispoziția tuturor cercetătorilor. Ion Raţiu s-a născut la Turda în data de 6 iunie 1917 şi a murit la 83 de ani, în data de 17 ianuarie 2000 la Londra. A fost gazetar, scriitor, om politic şi om de afaceri. Studiile liceale le-a început la Liceul Regele Ferdinand din Turda, apoi s-a transferat la Cluj, la Liceul George Bariţ. În anul 1934 a început cursurile la Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a finalizat în 1938. În acelaşi an s-a angajat ca avocat stagiar la cabinetul de avocatură a doctorului Ionel Pop. După doi ani, în 1940 a decis să plece în Anglia pentru a se specializa şi a-şi continua studiile. Astfel, în 1943 a obţinut diploma de doctor în ştiinţe politice la Universitatea Cambridge. În timpul cât a stat în Anglia, acesta a deţinut funcţia de Cancelar diurnist la Legaţia română din Londra. O altă funcţie de mare importanţă şi onoare a fost cea de Corespondent la Paris al International News Service, pe perioada Conferinţei de Pace de la Paris, din 1947. (întregul articol)
Valentiny Antal (1883-1948)
Maria-Stela Constantinescu-Matiţa
Valentiny Antal (1 aprilie 1883, Šamac, Bosnia şi Herţegovina - 26 iunie 1948, Cluj, România) - istoric literar şi lingvist maghiar, bibliotecar, bibliograf principal şi director al Bibliotecii Universitare din Cluj, autor de lucrări bibliografice. Este descendentul unei vechi familii nobiliare. A urmat şcoala la Kalocsa și Szeged (Ungaria), apoi a studiat la Universitatea din Cluj, în cadrul Facultăţii de Litere, Filozofie și Istorie, în perioada 1901-1905. Obţine diploma de licenţă în greacă, latină şi istorie în anul 1909, iar în 1941 titlul de doctor în filologie. Se angajează la Biblioteca Universităţii din Cluj, în 1901, ca diurnist, iar apoi parcurge toate treptele profesionale: copist, bibliotecar ajutător, prim-bibliotecar (din 1910), director de bibliotecă. Studiază în Germania şi Elveţia, în 1912, sistemele de catalogare, iar în anul 1914, la Leipzig, este delegatul bibliotecii la „Expoziţia internaţională a cărţii”. (întregul articol)
Proiectul „Întreabă bibliotecarul”
Chevul Tunde
Nealcoș Alina
Pandemia generată de răspândirea virusului SARS CoV-2 (varianta COVID-19) la scară globală a determinat schimbări majore în felul nostru de a trăi, a munci și de a ne desfășura activitățile zilnice. Sectorul educației a fost și el afectat. Puse în situația de a continua procesul educațional, dar fără a realiza întâlniri față în față cu studenții, instituțiile de învățământ superior au optat pentru varianta de la distanță (online) de desfășurare a activităților didactice.
Este și cazul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.
În acest context și bibliotecile universitare, ca piloni importanți educației academice, au fost nevoite să se adapteze situației și să găsească soluții pentru a ajuta studenții și cadrele didactice în demersurile lor educaționale.
Astfel, la nivelul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, s-a optat pentru varianta online a activităților care țin de circulația utilizatorilor (eliberare de premise, vize, semnarea fișelor de lichidare, informații/asistență în accesarea resurselor bibliotecii etc.) și pentru digitizarea publicațiilor existente în colecțiile bibliotecii în format tipărit, astfel încât cadrele didactice, studenții și cercetătorii să aibă posibilitatea de a accesa de la distanță documentele de care au nevoie. (întregul articol)
Starea de bine a bibliotecarului școlar
Roxana Căruceriu
Acum ceva timp am participat la o întâlnire on-line desfășurată pe platforma Zoom, în cadrul grupului Sfoară virtuală, grup inițiat de doamna Melania Luana Butnariu de la Centrul de Excelență pentru Copii și Tineret al Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov. Tema întâlnirii a fost „Starea de bine a bibliotecarului”. La această întâlnire au participat atât bibliotecari din biblioteci publice, cât și bibliotecari școlari din România și Republica Moldova, alături de un invitat special, psihologul prof. Vasile Brașovanu.
A fost o întâlnire plină de emoție, dar mi-a rămas în minte întrebarea domnului Brașovanu: „Care este starea de bine a bibliotecarului?”. Aș extinde această întrebare și la bibliotecarul școlar. Ce și cine îi dă acestuia starea de bine? (întregul articol)
Bibliografia publicațiilor periodice românești – PPR VI 1, în curs de apariție (avant-recenzie)
Maria Buturugă
Prima parte a celui de-al șaselea tom din bibliografia Publicațiile periodice românești – PPR VI 1 – se află în curs de apariție, la Editura Academiei Române, urmând a propune peste 2.600 titluri de publicații periodice care au populat spațiul publicistic românesc între anii 1936 și 1944. Făcând acum cunoștință cu o parte dintre aceste titluri și o parte dintre caracteristicile lor – tematici, instituții implicate, locuri de apariție –, încunoștiințarea vă va fi încununată, spre final, de dezvăluirea unei caracteristici comune, care justifică această avant-recenzie propusă aici.
Bibliografia națională retrospectivă, „urmărind firul parcursului istoric de formare a statului unitar român și de dezvoltare a culturii naționale”, este realizată în principal pe baza fondului de publicații deținut de Biblioteca Academiei Române, cu completări de informații extrase din diverse surse și colecții de publicații, cu scopul de a înfăptui Planul bibliografic al culturii românești, elaborat de Ioan Bianu, la finalul secolului XIX, în 1895. (întregul articol)
Doina Banciu, Ben-Oni Ardelean, Larisa Ivașcu, Daniel Fodorean, Educația prin E-Learning (București: Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, Editura Tehnică, 2020), 244 p.
Florentina Carmen Predescu
Cartea Educația prin E-Learning, autori Doina Banciu, Ben-Oni Ardelean, Larisa Ivașcu, Daniel Fodorean, a fost publicată în toamna anului 2020, prin colaborarea între Editura Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) și Editura Tehnică, iar în colecțiile Bibliotecii Centrale a Universității “Politehnica” din București a intrat în anul 2021.
Autorii sunt nume recunoscute în mediul academic, cadre didactice cu o semnificativă activitate științifică, autori sau co-autori a numeroase publicații, implicați în programe și proiecte de cercetare naționale și internaționale. (întregul articol)
În atenția colaboratorilor
Textele pentru revistă pot fi trimise la adresele (florina.ilis@bcucluj.ro și anca.chiorean@bcucluj.ro).
Așteptăm recomandările dumneavoastră pentru semnalarea/recenzarea cărților noi ale colegilor bibliotecari.
